Spitalului Orăşenesc Cugir se află într-o perioadă esenţială a existenţei sale, iar conflictele de orice natură nu doar că pun în umbră toate eforturile făcute de administraţia locală pentru această unitate medicală, ci periclitează procesul de reformare a spitalului.

Este păcat că domnul doctor Marius Prodan este condus în acţiunile şi declaraţiile sale publice de aversiunile personale la adresa managerului Spitalului Orăşenesc Cugir. Din respect pentru opinia publică şi pentru cei care m-au mandatat să manageriez unitatea medicală în această perioadă de interimat, am responsabilitatea morală să fac precizări pentru a lămuri, o dată în plus, care au fost argumentele care au stat la baza planului de eficientizare pe care l-am propus şi care a fost avizat favorabil în unanimitate în şedinţa Consiliului de Administraţie din 23 ianuarie.
Înainte de orice, trebuie spus că Spitalul Orăşenesc Cugir traversează una dintre cele mai importante perioade, atât datorită conjuncturii naţionale, cât şi datorită celei locale. În baza OUG privind modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, până în 2015 fiecare unitate medicală va fi evaluată în vederea acreditării. Spitalul Orăşenesc Cugir a fost programat să traverseze acest proces de evaluare în cursul acestui an, iar dacă va fi sau nu acreditat depinde de îndeplinirea celor 9 standarde şi a aproximativ 2.100 de indicatori. Datorită suportului financiar oferit de Primăria şi Consiliul Local Cugir au fost şi sunt făcuţi paşi importanţi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea dotării şi infrastructurii spitaliceşti, care reprezintă o condiţie esenţială în obţinerea acreditării. Din 2011 de când spitalul a trecut în subordinea administraţiei locale, au fost făcute mai multe investiţii decât s-au făcut în ultimii 25 de ani, iar acest lucru dovedeşte interesul pe care îl are conducerea primăriei în asigurarea accesului cetăţenilor la servicii medicale decente.
Referitor la viziunea de reorganizare pe care am propus-o trebuie să se înţeleagă că nu a fost o iniţiativă proprie, ci a fost realizată în urma faptului că Ministrul Sănătăţii a solicitat managerilor de spitale din întrega ţară ca până în 5 februarie să trimitem la minister viziunea privind reorganizarea şi reconfigurarea unităţilor sanitare în sensul eficientizării economico-medicale. Printre soluţiile avansate se număra realocarea paturilor, în funcţie de performanţele şi gradul de ocupare a diferitelor secţii. Respectând cele solicitate, am realizat un plan de reconfigurare pe baza unei analize a cheltuielilor totale, punând accent pe costul mediu/pacient, costul mediu/zi spitalizare şi pe numărul de pacienţi externaţi în conformitate cu contractul pe care-l avem cu CAS Alba. Întrucât secţia de infecţioase nu a îndeplinit contractul de externări lunare a pacienţilor, nejustificându-se astfel existenţa unor paturi, am propus relocarea unui număr de 15 paturi către compartimentele cu adresabilitate mare, adică interne şi chirurgie.
În aceste condiţii declaraţiile publice ale doctorului Prodan conform cărora, în calitate de manager, am trimis o adresă Ministerului Sănătăţii prin care am solicitat desfiinţarea Secţiei de boli infecţioase este o dezinformare, al cărei scop este de a manipula cetăţenii, uzând de sentimentul de îngrijorare. Pentru a fi bine înţeles, repet că nu am trimis o astfel de scrisoare ministerului, ci în data de 24 ianuarie am înaintat către DSP Alba, aşa cum se cerea, planul de reorganizare şi relocare a paturilor pentru eficientizare, aşa cum de altfel au făcut toate spitalele din judeţ. În acest plan s-a stipulat relocarea de paturi, urmând ca doctorul Prodan să aibă 5 paturi pentru internare de zi.
Domnul doctor se află într-o confuzie, cu siguranţă voită, atunci când lasă să se înţeleagă că strategia de personal a fost modificată în baza unor considerente care-i vizau propria persoană. Spitalul Cugir nu a solicitat scoaterea la concurs a postului de infecţionist în “Viaţa Medicală” din octombrie 2013! Acest lucru l-a făcut Ministerul Sănătăţii în baza solicitării la nivel naţional din iunie 2013 a listelor cu estimările necesarului de specialişti pe o perioadă de 3-7 ani şi a posturilor de medici rezidenţi. Deci nu a fost vorba de nici o schimbare de strategie şi cu atât mai puţin, una care să-l vizeze în mod particular pe domnia sa.
Eforturile bugetare care au fost realizate pentru ca personalul medical şi pacienţii să beneficieze de condiţii optime în spital sunt aduse în atenţia opiniei publice de către domnul doctor într-o manieră cu totul nepotrivită, prin faptul că se induce ideea favorizării unor secţii, în detrimentul celorlalte. Necesităţile spitalului au fost prioritizate, iar investiţiile din banii publici au urmărit rezolvarea acelor probleme stringente. Reamintim domnului doctor că schimbarea în totalitate a acoperişului, dotarea cu centrală termică nouă, montarea tâmplăriei pvc şi reparaţiile curente la secţia de boli infecţioase au fost făcute din fondurile de reparaţii alocate de Consiliul Local Cugir. Totodată, în ultimii ani compartimentul infecţioase este beneficiarul plăţii utilităţilor, ca de altfel întreg spitalul, din aceleaşi fonduri locale. Referitor la dotarea chirurgiei, cred că atât domnul doctor, cât şi opinia publică apreciază ca necesară această investiţie în condiţiile în care adresabilitatea este foarte mare, comparativ cu alte specialităţi.
Referitor la “îngrijorarea” cu privire la mutarea paturilor, precizăm că, de la început am luat în discuţie mutarea acestora doar în urma aprobării de modificare a structurii de către minister, care va dura aproximativ 4 luni (ca în cazul similar de la Sebeş) şi doar după finalizarea lucrărilor de reparaţii capitale de la clădirea Chirurgie-Interne. Sub nici o formă nu s-a intenţionat să se dea altă destinaţie clădirii care adăposteşte secţia de infecţioase, decât aceea de utilitate medico-sanitară.
Chiar dacă dr. Prodan afirmă că nu am competenţe medicale, ca manager al spitalului am competenţa de a realiza analiza economică a secţiilor şi compartimentelor. În urma acesteia, a reliefat faptul că la specialitatea infecţioase cheltuielile sunt mari comparativ cu veniturile din cazurile externate lunar. Adresabilitatea pacienţilor este foarte scăzută, iar în conformitate cu lista celor 300 de diagnostice de internare continuă care nu vor mai fi decontate de CAS decât în internare de zi, cazurile de infecţioase se reduc cu aprox. 75%. Se are în vedere şi faptul că din cele 245 de cazuri externate în 2013, doar 50 (20%) au ca diagnostic principal cazuistica de infecţioase, restul trebuind să fie internate în alte secţii sau compartimente (interne, cardiologie, recuperare). În cazul celorlalte secţii sau compartimente care au cheltuieli mai mari decât veniturile, s-a constatat că există o adresabilitate mult mai mare, nu au diagnostice care se regăsesc pe lista celor 300 de la minister, sau au durata medie de spitalizare mult mai mare.
Situaţia conflictuală pe care o afişează dr. Marius Prodan este rezultatul unei atitudini sfidătoare şi iresponsabile a domnului doctor. Prin refuzul de a participa la raportul de gardă, acesta manifestă o lipsă de respect faţă de colegii medici care participă. Mai grav este că nu respectă o notă internă dată tocmai de domnia sa în 2009, când era manager, notă care impune ca toţi şefii de secţii sau compartiment alături de medicii care au efectuat serviciul de gardă să participe la raportul de gardă. Acestei note se adaugă o alta, mult mai recentă, dată în 2013. Indisciplina domniei sale i-a atras sancţiuni în conformitate cu Codul Muncii pentru abateri disciplinare, de la părăsirea nemotivată a serviciului de gardă, până la absenţe de la raportul de gardă. Pentru absenţa de la locul de muncă a fost pontat nemotivat sau i s-au reţinut orele aferente. Totodată, uită să precizeze că a fost plătit 9 luni şi ca medic epidemiolog, pe lângă norma de medic infecţionist, dar nu şi-a realizat sarcinile de: raportarea indicatorilor trimestriali referitor la infecţiile nozocomiale; situaţia recoltărilor periodice de probe privind rezistenta antimicrobiană; demararea acţiunilor care revin în sarcina epidemiologului, cu privire la acreditarea spitalului şi întocmirea de protocoale de specialitate, conform normelor de acreditare; stabilirea punctelor cu risc din punct de vedere al epidemiologului.
În locul unei atitudini responsabile de remediere a deficienţelor activităţii sale, dr. Marius Prodan a interpretat măsurile luate ca un conflict personal. De aceea, este incorectă reacţia publică a sa prin care încearcă să denigreze conducerea spitalului şi să manipuleze opinia publică, când, de fapt, este vorba de acţiuni profesionale, care vizează îmbunătăţirea activităţii unităţii medicale.
Vreau să subliniez că până în acest moment viziunea de reorganizare nu are efect juridic deoarece nu este însoţită de o solicitare adresată ministerului şi de un dosar de documentaţie necesară. În continuare susţin şi îmi asum integral viziunea propusă întrucât s-a bazat pe o analiză corectă a situaţiei economice şi medicale.

Silviu SAMOILESCU, manager
interimar Spitalul Orăşenesc Cugir