Muzeul de Istorie a Tehnicii Cugir se bucură de o donație de proporții din partea Fundației Ianchelevici. Este vorba despre 22 de vitrine și socluri de diferite dimensiuni, care vor echipa spațiile expoziționale ale muzeului.

Povestea acestor vitrine este una cu un parcurs notabil: au fost folosite inițial pentru prestigioasa expoziție „Brâncuși. Sublimation of Form” de la Muzeul BOZAR din Bruxelles, în 2019. Ulterior, au ajuns la Galați pentru un proiect muzeal care nu s-a mai concretizat.

Gabriela Balaban, vicepreședinte al Fundației Ianchelevici, a explicat că, știind despre implicarea istoricului Claudiu Purdea în noul proiect muzeal din orașul Cugir, a considerat că aici ar fi cel mai bine valorificate.

„Aflată în Belgia la finalul anului 2019 pentru teza de doctorat, am dat o fugă până la Bruxelles. România era în acel an invitatul special la Europalia, iar la BOZAR se desfășura superba expoziție „Brâncuși, sublimarea formei”. De neratat, mai ales că studiam în acea perioadă viața și opera lui Ianchelevici, grafician și sculptor plecat din România în Belgia la începutul anilor 1930.

Devenisem între timp unul dintre vicepreședinții Fundației Ianchelevici din Belgia, și imediat după, am început să lucrez, împreună cu fundația, la o expoziție aniversară dedicată lui Ianchelevici. Fusese stabilit ca aceasta să fie la Galați, iar vernisajul să coincidă cu inaugurarea celui mai mare muzeu de artă vizuală din România. Muzeul era în lucru și urmăream îndeaproape ridicarea clădirii. Proiectul era gata pe hârtie, bugetul stabilit, lista lucrărilor de grafică și sculptură, a obiectelor de asemenea, conferințele și întâlnirile la fel.

Când a avut loc finisajul expoziției Brâncuși de la Bruxelles, i-am întrebat pe cei de la BOZAR ce vor face cu vitrinele și soclurile folosite la expoziție. Răspunsul primit confirma ce îmi imaginasem: urma să ajungă la gunoi. Atunci, noi cei de la Fundația Ianchelevici, am propus celor de la BOZAR să ni le dea nouă. Pentru un preț bun, le-am obținut. Mi s-a părut că este fix ceea ce trebuie pentru ce ne doream în România, mai ales că cei doi artiști – Brâncuși și Ianchelevici, s-au întâlnit.

Iată că înainte de pandemie, soclurile și vitrinele de la expoziția ”Brâncuși, sublimarea formei” au ajuns la Galați, în așteptarea momentului potrivit”, istorisește Gabriela Balaban.

„Dar, câteodată, nu se întâmplă așa cum ne dorim. Din diferite motive, construcția muzeului a încetinit, apoi a stagnat, până când proiectul a fost abandonat. Astfel, soclurile și vitrinele de la BOZAR, atât de frumoase și utile, rămâneau în continuare în depozitul în care ajunseseră cu câțiva ani în urmă.

Așa cum atunci când s-a terminat expoziția Brâncuși de la Bruxelles m-am gândit că soclurile de acolo vor fi exact ce trebuie pentru Muzeul de Artă Vizuală din Galați, când am văzut că noul muzeu nu se va mai finaliza niciodată, am căutat un nou loc pentru ele.

Ideea a venit imediat. Văzusem cu ceva vreme înainte, proiectul ambițios la care lucra prietenul Claudiu Purdea. Ne cunoscuserăm cu ani în urmă la o conferință la Universitatea din Alba-Iulia. Ne-am plăcut din prima, iar pasiunea comună pentru istorie și patrimoniul rural a legat între noi o frumoasă prietenie.

Într-o discuție recentă, i-am spus că apreciez mult ce face la Muzeul de Istorie a Tehnicii Cugir I-am povestit despre soclurile de la BOZAR, folosite doar pentru câteva luni la expoziția Brâncuși, care stau depozitate și nefolosite. L-am întrebat dacă nu le vrea pentru muzeul de care se îngrijește. Răspunsul lui afirmativ s-a pliat perfect pe intenția mea de a le oferi cuiva care le va folosi în cel mai bun mod, care le va readuce la viață.

La mai puțin de trei săptămâni de la discuție, soclurile pe care au stat câteva dintre celebrele sculpturi ale lui Brâncuși, au ajuns la Muzeul de Istorie a Tehnicii din Cugir. În îndeplinirea acestei frumoase misiuni, a fost de mare ajutor noul director al Muzeului de Artă Vizuală din Galați, Gheorghe Miron, care s-a asigurat că totul va fi încărcat și va porni în bune condiții spre Cugir.

Satisfacția noastră, a celor de la Fundația Ianchelevici este mare, pentru că în sfâtșit, după mai bine de cinci ani și un traseu de mii de kilometri, soclurile și vitrinele de la BOZAR au ajuns în cel mai bun loc pentru ele: Muzeul de Istorie a Tehnicii din Cugir.

Am planificat pentru finalul verii, o vizită la Cugir. E musai de văzut muzeul, dar și de întâlnit prieteni vechi cu pasiuni comune”, mai spune Gabriela Balaban.