„Școala Familiei’’ a prezentat la Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi’’ din Cugir modulul intitulat „Influența muzicii asupra creierului copiilor’’ susţinut de doctor în științe medicale Veronica Grădinariu, asistent universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie din  Iași.

Atelierul așteptat cu interes de auditoriul preocupat de ,,meseria de a fi părinte bun’’ a conexat  timp de  3 ore exerciții  practice, audiție muzicală, discuții libere și   părți  teoretice, pentru a demonstra că starea fizică,psihică și duhovnicească a copiilor și tinerilor depinde de influențele venite din mediul înconjurător la toate nivelele informaționale.

Dr. Veronica Grădinariu a prezentat în mod  accesibil  informații provenite din studiile actuale  neuroștiințifice, aspecte privind istoria muzicii, importanța studiului diverselor instrumente muzicale, apariția și eliberarea de un Ear Worm, efectul Mozart,  studiile Masaru Emoto, cinematica, meloterapia,  influența  muzicii asupra inteligenței de tip  lingvistică, logico-matematică, kinetică sau spațială, insistând  în principal asupra perspectivelor neurologice și psihologice despre   influența muzicii asupra  arhitecturii creierului copiilor și tinerilor aflați în plină modelare psiho-biologică.

Influența muzicii asupra stării fizice și  psihice a oamenilor a fost recunoscută din cele mai vechi timpuri, studiile moderne aprofundând și sistematizând  impactul perceperii sunetului   dincolo de nivelul fizic (transmiterea vibraţiilor, impacturi moleculare), de nivelul psiho-emoțional conștient sau inconștient (recalibrarea sentimentelor, a gândurilor),   dincolo de nivelul  comunicării (abilități verbale și  empatice, îmbunătățirea  funcțiilor  cognitive precum învățarea, memoria sau concentrarea, descifrarea limbajului verbal și nonverbal), până la nivelul subtil al spiritului uman și al „sufletului universal, neauzit şi nefăcut, din care s-a născut întreaga simfonie a creaţiei’’ spune prof. Dewhurst-Maddock în acord cu Pitagora care vorbea  despre ,,muzica sferelor ‘’.

Termeni specifici neuroștiințelor (unde cerebrale, arii corticale, neuroplasticitate, hipotalamus, neocortex, neurotransmițători, dopamină, etc)  s-au îmbinat armonios cu  termeni  muzicali precum linie melodică, gamă,  armonice, calitatea  sunetului (înălţimea, timbrul, intensitatea, durata), termeni  descifrați cu participarea  unui părinte specializat în studii muzicale. Discuțiile au surprins diferențele dintre muzică și zgomot (definit ca  un amestec de sunete discordante, dezordonate, nearmonioase) sau dintre o muzică ușoară, accesibilă dar vidată mental, muzică ce   activează unde cerebrale alfa (gen Disco, Pop, Rock’n’roll, Folk,Techno, DnB, Gospel, electronică, populară sau manea) și o muzică ,,grea’’ ( simfonică, operă, psaltică), care provoacă ambele emisfere, stârnește artificii cerebrale vizibile RMN,  unde theta, delta acordate cu stările profunde de conștiință, meditație sau  rugăciune.

Participarea la acest modul a fost considerată de părinți ca fiind  bun augur pentru înțelegerea  importanței studiului de către copii a unui instrument muzical precum pianul sau vioara, înțelegerea  impactului psiho-somatic al muzicii încă din stadiul intrauterin, cunoașterea influenței audiției anumitor genuri muzicale care pot vătăma dezvoltarea prin poluare fonică,  dar și impactul pozitiv a unor  partituri ale lui W.A.Mozart precum Menuetul Eb major pentru dezvoltarea comunicării, Little song, Andante A minor pentru concentrare, Simfonia 38, Quintet clarinet, Concertul 8 pentru încredere sau  Ronda Fmajor, Sicilliano, Sonata pentru pian Adagio pentru memorie.

Tatiana Ungurianu