Actualitate
Sâmbătă, 10 noiembrie 2018: Centrul Cultural Cugir va fi gazda proiecției lungmetrajului „Moromeții 2”
Una dintre cele mai iubite şi cunoscute ecranizări din istoria cinematografiei româneşti, „Moromeţii”, va avea parte de o continuare, la 30 de ani de la lansarea lungmetrajului original, regizat de Stere Gulea.
Este vorba despre prezentarea în premieră a filmului „Mormeții 2”, programat sâmbătă, 10 noiembrie 2018, la sala de spectacole a Centrului Cultural Cugir ( între orele19.00 – 22.00).
Personajele lui Marin Preda se întorc pe marele ecran sub regia aceluiaşi cineast şi sunt surprinse de camera directorului de imagine Vivi Drăgan Vasile. Filmările la „Moromeţii 2” au început în septembrie 2017, în aceeaşi casă şi în acelaşi sat în care a fost turnat şi primul film, în vara lui 1985 – Talpa, din judeţul Teleorman. Satul se află la 45 de kilometri de Alexandria şi la doar câţiva kilometri de Siliştea-Gumeşti, satul natal al scriitorului Marin Preda. Partea de producţie va fi una complexă, echipa filmului fiind în pregătiri de mai mult de un an. Scene importante au fost turnate la Bucureşti, iar alte câteva la Slatina.
Distribuţia este una de excepţie şi reuneşte câţiva dintre cei mai apreciaţi şi iubiţi actori români. În rolurile principale îi vom vedea pe Horaţiu Mălăele (Ilie Moromete), Dana Dogaru (Catrina Moromete) şi, la debutul într-un rol principal în cinema, Iosif Paştina (Niculae), alături de Răzvan Vasilescu, George Mihăiţă, Andi Vasluianu, Oana Pellea, Ion Caramitru, Gheorghe Visu, Florin Zamfirescu, Marian Râlea, Paul Ipate, Cuzin Toma, Liviu Pintileasa, Dorina Chiriac. Dacă primul film a fost o adaptare destul de fidelă a romanului, continuarea are la bază un scenariu inspirat din cel de-al doilea volum din „Moromeţii”, din „Viaţa ca o pradă” şi din publicistica lui Marin Preda. Scenariul reia firul poveştii familiei Moromete după cel de-Al Doilea Război Mondial, într-un context istoric extrem de frământat: instalarea comunismului. Cele două personaje principale, Ilie Moromete şi fiul său, Niculae, văd aceste schimbări cu ochi diferiţi, prilej permanent de conflict.
Regizorul şi scenaristul Stere Gulea: „Moromeţii 2 e o întreprindere extrem de provocatoare, pentru că ai deja un model excelent – romanul, şi filmul anterior care, spre bucuria mea, a devenit destul de popular. E un film care se petrece într-o perioadă mai dură, mai agitată, se instaurează un nou sistem politic, e multă îngrijorare şi teamă. Iar lumea aceea pe care o ştiam dispare, de fapt. Asta m-a şi atras la ideea unei continuări, am vrut să duc până la capăt epopeea acestor personaje care au supravieţuit până în anii ‘50 colectivizării. E un omagiu adus acestei lumi”, declară Stere Gulea. Este un film ce va arăta celor care vor dori să-l vadă istoria dulce-amară, tragică de multe ori, a ţăranului român în general, a familiei Moromete în particular. O armonie milenară spulberată de experienţe sociale dezastruoase”. Criticii de film consideră aproape în unanimitate că „Moromeţii” este unul dintre cele mai bune filme din istoria cinematografiei autohtone. Lucian Pintilie plasează „Moromeţii” în vârful preferinţelor sale cinematografice româneşti, iar regizorul Cristi Puiu spune despre acelaşi film: „Când zic Moromeţii, zic actorie şi mi se pare, cantitativ, cel mai important film românesc din acest punct de vedere”. Vivi Drăgan Vasile, a cărui imagine alb-negru a devenit un reper în cinematografia română, îşi va pune din nou amprenta asupra Moromeţilor.
Constantin PREDESCU
Actualitate
Jurnalistul Mihai Stegerean, originar din Cugir, a decedat în această dimineața la vârsta de 50 de ani
Mihai Stegerean, jurnalist și producător, originar din Cugir, unul dintre profesioniștii care au modelat televiziunea ultimelor decenii, a murit în această dimineață, la vârsta de 50 de ani.

„Cu inimile sfâșiate, anunțăm că Mihai Stegerean s-a stins. De astăzi, Mihai rămâne doar o amintire… de fapt, multe. Amintirea unui prieten cu inimă mare și gură la fel de mare, mereu pus pe șotii, dar fără urmă de răutate; amintirea unui reporter fără astâmpăr și a unui producător care știa să te facă mai bun chiar și atunci când nu mai aveai energie. Un om care nu suporta să fie compătimit, pentru că își vindeca singur rănile și găsea mereu puterea să se ridice.
Rămâne Mihai de mână cu fetele lui, Mihai cu iubita în brațe, Mihai în redacție, pe teren sau în regie; Mihai la o bere cu prietenii, cântând pe străzi; Mihai care te încuraja că vei trece peste ce e greu. Un soț și tată adorat, jurnalist remarcabil și om care a știut să atingă viețile celor din jur cu bunătate, curaj și adevăr. A inspirat nenumărați oameni și a schimbat destine în presa românească, rămânând un reper de integritate, pasiune și lumină.
Trupul neînsuflețit va fi depus mâine, 2 decembrie în intervalul 14-22 la capela Bisericii Mogoșoaia 2, unde toți cei care l-au cunoscut și l-au prețuit îi pot fi aproape pentru ultima dată.
Slujba de înmormântare va avea loc pe 3 decembrie, ora 11:30, la Biserica Mogoșoaia 2.
Mihai lasă în urmă o soție profund îndurerată și trei fete, pe care le-a iubit mai presus de orice și pentru care a fost un tată dedicat, blând și prezent în fiecare zi.
În loc de coroane, și în spiritul grijii pe care a purtat-o mereu celor dragi, vă rugăm, dacă simțiți, să onorați amintirea lui sprijinind viitorul fetițelor. Orice gest este un omagiu mai viu și mai plin de sens decât orice floare”, a scris soția acestuia, Mihaela Stegerean.
Actualitate
Ziua Verde, la Cugir: Un eveniment dedicat creativității prin confecționarea de felinare destinate Târgului de Crăciun
Bulevardul pietonal spre Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” Cugir, s-a transformat intr-un spatiu plin de culoare, lumina si voie buna.

Cu ocazia Zilei Verzi, copiii, parintii si bunicii au petrecut o dupa-amiaza dedicata creativitatii, miscarii si comunitatii. La atelierul de felinare din borcane colorate, cei mici si cei mari si-au pus imaginatia la treaba, folosind materiale reciclabile pentru a crea adevarate mici opere de arta.
Fiecare felinar va fi expus pe data de 5 decembrie, cand va fi organizată premierea creatiilor odata cu aprinderea luminilor de la Targul de Craciun. Ulterior, participantii isi vor putea lua acasa felinarul — o amintire luminoasa si specială.
Jocurile de incalzire in aer liber au adus energie si zambete, transformand zona pietonala intr-un loc plin de miscare si bucurieMuzica, luminile si atmosfera prietenoasa au completat perfect aceasta zi plina de creativitate si surprize.
„Multumim tuturor celor care au venit pe jos sau cu bicicleta, contribuind la un oraș mai curat si mai prietenos cu mediul Strada a devenit un spațiu pentru oameni, nu pentru masini — exact asa cum ne dorim tot mai des! Multumim tuturor participantilor si voluntarilor pentru prezenta, energie si entuziasm! Un multumesc special cadrelor didactice de la Scoala Singidava pentru implicare, deschidere si sprijin. Entuziasmul vostru face ca astfel de activitati sa fie posibile si memorabile pentru copii. Impreuna, am colorat orasul si am dat viata unei noi editii Ziua Verde la Cugir”, a transmis Diane Dobrean – directorul Centrului Cultural „Valeantin Uritesc” din Cugir.
Constantin PREDESCU
Actualitate
Ziua Națională a României – 2025, celebrată la Cugir: Evenimentul a reprezentat o veritabilă sărbătoare a tradițiilor și valorilor românești
Recent, la Cugir a fost marcată (în avans) Ziua Națională a României – 2025, un moment cu profunde semnificații pentru parcursul istoric al țării noastre, care reafirmă idealurile de unitate, demnitate și solidaritate ce au făcut posibilă Marea Unire și care continuă să ne inspire ca oameni și ca societate.

Cu această ocazie, comunitatea cugireană a avut privilegiul de a găzdui, recent, un amplu spectacol folcloric dedicat Zilei Naționale, desfășurat în sala de festivități a Centrului Cultural „Valentin Uritescu”.
Evenimentul a reprezentat o veritabilă celebrare a tradițiilor și valorilor românești, reunind arte ale scenei care au transformat seara într-o demonstrație de bucurie națională.
Programul artistic a debutat cu intonarea Imnului și un moment solemn susținut de Fanfara Cugir, care a interpretat apoi o serie de cântece patriotice. În continuare, Grupul „Mlădițe cugirene” și Taraful Centrului Cultural au adus pe scenă melodii tradiționale îndrăgite, încărcate de emoție și simbolism.

Atmosfera a fost însuflețită de Ansamblul Folcloric „Câmpul Pâinii” din Vinerea, care a prezentat o multitudine de dansuri tradiționale.
Evenimentul a cuprins și momente solistice remarcabile, interpretări instrumentale și vocale care au evidențiat bogăția repertoriului tradițional românesc. Spectacolul s-a încheiat într-o notă unită, printr-un colaj patriotic realizat de grupurile și soliștii participanți.

Acest eveniment a arătat încă o dată, că identitatea românească este vie la Cugir: cultivată, respectată și împărtășită cu mândrie între generații.Cu prilejul Zilei Naționale, transmitem tuturor românilor gânduri de pace, sănătate, încredere și prosperitate. Să prețuim valorile care ne unesc și să contribuim, fiecare în parte, la construirea unui viitor demn, armonios și plin de împliniri pentru România.
La mulți ani, România, la mulți ani tuturor românilor!
Constantin PREDESCU
-
Mondenacum 4 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 8 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2026, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 7 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 7 luniSfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Cugireniacum o lunăFoarfeca, visul și scena: Drumul unui frizer din Cugir spre succesul internațional
-
Sportacum 12 luniTriumf pentru șahiștii de la Metalurgistul Cugir, la „Cupa de Iarnă” desfășurată la Sibiu
-
Din judeţacum 8 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum o lunăMedicul cugirean Terezia Mureșan-Samoilescu a primit, la Berlin, premiul pentru studiul legat de modalitățile actuale de tratament ale plăgilor greu vindecabile