Atmosferă de sărbătoare, emoții, distracție și multă energie la Balul Bobocilor 2026, organizat vineri, 23 octombrie 2026, la Centrul Cultural „Valentin Uritescu” din Cugir, de Consiliul Elevilor de la Liceul Tehnologic „Ion D. Lăzărescu”. Sub tema „Cartoon Network”, evenimentul a adus în prim-plan creativitatea, talentul și entuziasmul celor șase perechi de concurenți care au intrat în competiția pentru titlurile de Miss și Mister Boboc.

Cele șase echipe au reprezentat personaje îndrăgite din desenele animate: „Tinerii Titani” – Burz Cosmin și Ecart Teodora; „Scooby-Doo” – Onețiu Rareș și Borsa Andreea; „Dexter” – Boldor Sergiu și Cristea Larisa; „Adventure Time” – Ignat Alexandru și Turcu Daria; „Ben 10” – Oana Adrian și Rotar Lorena; „Familia Flintstone” – Hadade Robert și Diță Ariana.

Concurenții au avut de demonstrat nu doar prezență scenică și carismă, ci și spontaneitate, originalitate și capacitatea de a impresiona publicul și juriul, într-o competiție care a îmbinat buna dispoziție cu emoțiile specifice unui astfel de eveniment.

Andreea Borsa și Alexandru Ignat, câștigătorii serii

La finalul probelor, juriul i-a desemnat pe Andreea Borsa și Alexandru Ignat drept Miss și Mister Boboc 2026 ai Liceului Tehnologic „Ion D. Lăzărescu” Cugir.

Titlurile de Miss și Mister Popularitate au revenit perechii formate din Ariana Diță și Rareș Onețiu, în urma aprecierii de care s-au bucurat în rândul publicului.

Clasamentul final a fost următorul:

Fete:

• Locul I – Andreea Borsa
• Locul II – Ariana Diță
• Locul III – Daria Turcu
• Locul IV – Teodora Ecart
• Locul V – Larisa Cristea
• Locul VI – Lorena Rotar

Băieți:

• Locul I – Alexandru Ignat
• Locul II – Rareș Onețiu
• Locul III – Cosmin Burz
• Locul IV – Robert Hadade
• Locul V – Sergiu Boldor
• Locul VI – Adrian Oana

Un juriu format din reprezentanți ai comunității locale

Evaluarea concurenților a fost realizată de un juriu alcătuit din reprezentanți ai instituțiilor locale, ai școlii și ai organizațiilor implicate în viața comunității.

Din juriu au făcut parte prof. Rodica Gălățeanu, directorul Liceului Tehnologic „Ion D. Lăzărescu” Cugir; Cornel Marcu și Alexandru Jibotean, reprezentanți ai Primăriei orașului Cugir; Diana Roșu, profesor în cadrul liceului; Diane Dobrean, directorul Centrului Cultural „Valentin Uritescu”; Dorina Satmari, președinta Rotary Club Cugir Anima Mundi; Codruț Popa, reprezentant al Poliției Române; Vlad Marius, reprezentant al Consiliului Școlar al Elevilor din cadrul liceului, și Iemima Rus, președinta interimară a Consiliului Elevilor de la Colegiul Național „David Prodan”.

O experiență de neuitat pentru organizatori și participanți

Evenimentul a fost rezultatul implicării și al muncii depuse de elevii care s-au ocupat de organizare, cu sprijinul celor implicați în desfășurarea balului. Potrivit lui Teodor Mârza, președintele Consiliului Elevilor de la Liceul Tehnologic „Ion D. Lăzărescu”, manifestarea s-a desfășurat fără incidente, iar rezultatul a fost unul pe măsura așteptărilor.

„Balul Bobocilor a decurs foarte bine, totul a fost organizat așa cum ne-am dorit, fără incidente sau probleme. Ne-am ocupat de toate detaliile pentru ca fiecare moment să iasă cât mai bine, iar toată munca și implicarea noastră au dat roade. A fost o experiență frumoasă, plină de emoții, distracție și amintiri pe care cu siguranță le vom păstra mult timp. Suntem bucuroși că totul a mers perfect și că am reușit să ducem la capăt un eveniment de care să fim mândri!”, a declarat Teodor Mârza, președintele Consiliului Elevilor.

Balul Bobocilor 2026 a oferit elevilor de la Liceul Tehnologic „Ion D. Lăzărescu” Cugir prilejul de a-și pune în valoare talentul și creativitatea, dar și de a se bucura împreună de o seară specială, care va rămâne, cu siguranță, o amintire frumoasă a anilor de liceu.

Text: Constantin PREDESCU
Foto: Sofia CIORTAN

Calendar creștin: Când cade Pastele ortodox 2027 și Paștele catolic 2027.  • Pastele 2027 | cugirinfo.ro

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

Când pică Paștele ortodox și Paștele catolic în următorii ani: 2026, 2027, 2028, 2029, 2030

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

POSTUL PAŞTELUI, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.

Citește și: Mesaje de Paste. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti

În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme, postul dura doar 40 de zile.

De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment.