Cu puține zile în urmă, printre momente pline de emotii, absolventii promoției 1972, prima promoție a Liceului Industrial Cugir Nr. 1 (astăzi Colegiul Național „David Prodan”) s-au reintâlnit dupa 50 de ani de la terminarea cursurilor preuniversitare.

Ajunsi la o varsta venerabilă, fostii colegi și prieteni din clasele industriale TCM și Electro s-au regăsit cu bucurie si lumină în suflet, în amfiteatrul Colegiului Național „David Prodan” pentru a depăna, cu nostalgie, amintiri dintr-o perioada dragă fiecăruia dintre ei.

Aici, au rememorat cele mai frumoase amintiri din viaţa de licean, toţi mărturisind că sunt mândri de faptul că instituția  pe care ei au urmat-o a rămas la fel de prestigioasă pentru a forma oameni de valoare.

S-a trecut la citirea catalogului, oficiile de gazdă fiind făcute de către directorul colegiului, profesorul Alin Teodorescu, în prezența profesorilor Petru Micu, Paul Kirș și inginerul Daniel Fărăgău.

Se spune că “cele mai bune şi frumoase lucruri în viaţã, nu pot fi vãzute, nici atinse, doar simţite în inimã”. Un adevãr mai mare nici cã existã.

Au fost momente atât de pline, atât de încãrcate sufleteşte, că şi cele mai iscusite cuvinte nu ar putea sã redea ceea ce unii dintre cei prezenţi, au simţit, au trăit. Au fost colegi care nu s-au vãzut de foarte mulți ani, au fost colegi care, deşi au venit la toate întâlnirile organizate, au trãit aceeaşi emoţie, ca acum 5,15, 25, 35, 45 de ani.

„Nu cred cã este cineva, sã uite sau sã nu preţuiascã anii de liceu. Cred cã anii aceia, pe care i-am petrecut acolo, în liceul nostru, cum ne place sã-i spunem, au fost cei mai frumoşi şi cei mai definitorii pentru noi, ca oameni. Am avut dascãli minunaţi, dascãli atât de dedicaţi şi atât de bine pregãtiţi profesional, cum rar întâlneşti, care ne-au creionat destinele, prin tot ceea ce ne-au învãţat, prin tot ceea ce ne-au dãruit din mintea şi inteligenţa dumnealor. Au “ieşit din mâinile” acestor dascãli, adevãraţi oameni, personalitãţi care au fãcut cinste liceului. Învãţãmântul cugirean a fost ani şi ani la loc de cinste, tocmai datorită lucrurilor bune şi frumoase care se petreceau aici, graţie acestor dascăli. Am plecat din acest liceu, adolescenţi cu vise, cu dorinţe, cu gânduri mãreţe de împlinire, iar acum ne-am reîntors bunici şi pensionari, cei mai mulţi dintre noi. Realizãrile noastre cele mai de preţ, s-au dovedit a fi familia, copiii, nepoţii”, ne mărturisea cu emoție și lacrimi în ochi, Dumitru (Dudi) Dubleș (din Cindeni). Și, pentru că s-au întâmplat atât de multe în viaţa fiecăruia în toţi aceşti ani, fiecare ar fi vrut sã le spunã celorlalţi ce a trăit, ce îl doare, ce simte. Din pãcate, au lipsit o parte dintre colegi, pe care Dumnezeu, se pare, i-a chemat la el mai devreme, pentru a le da o altã însãrcinare, acolo sus în ceruri. ,,Ne-au lipsit, dar nu i-am uitat. Printre aceștia se găsesc și foștii diriginți ai celor două clase, Ionică Dâncan și Avram Maierescu”, a ținut să mai spună, Dubleș.

Așadar, emoţie, recunoştiinţã, cãldurã sufleteascã, iubire, prietenie, preţuire, sunt cuvinte care pot defini aceastã zi, de  mai 2022, pentru cã toate aceste amintiri, sunt călătorii reversibile ale sufletului, ce vor fi casa fiecăruia mai târziu.

Pentru ca revederea să fie una deosebită, foștii elevi ai liceului cugirean au încheia întâlnirea în cadrul unei mese festive găzduită de restaurantul ,,Elegance”, ocazie cu care sărbătoriţii zilei au continuat să depene amintiri şi poveşti care le-au marcat anii de şcoală şi de viaţă.

Constantin PREDESCU