Cristos s-a înălțat!

Dragilor,

Cineva spunea ieri că ce repede a trecut un an și iar celebrăm Înălțarea Domnului și iar ne cinstim eroii… Am simțit în vocea respectivă, parcă, o oarecare oboseală a repetiției …

Când ne face cineva un bine, simțim acel imbold lăuntric de recunoștință față de acea persoană …

Dar când cineva face un bine întregii mele familii? Sau tuturor rudelor mele? Sau întregului oraș în care locuiesc? Sau întregii țări în care trăiesc? Cât de mare trebuie să fie acel imbold lăuntric de recunoștință față de persoana sau persoanele respective pentru binele făcut?

Cât de des ne arătăm recunoștința? Păi, cam de fiecare dată când ne întâlnim cu persoana sau persoanele respective, nu-i așa? Frecvența cu care (le) mulțumim binefăcătorilor noștri sau le arătăm recunoștința este, însă, și o alegere proprie… Frecvența cu care facem ca acest lucru să se vadă în realitate, în fapte …

Marea majoritate – dacă nu chiar toți dintre noi – trecem pe lângă Monumentul Eroilor Cugireni mult mai frecvent decât doar o dată pe an. Cei din partea de sus a orașului coboară în partea de jos pentru a merge la primărie, fisc, cumpărături sau merg în afara orașului și trec pe lângă acest Monument al Eroilor Cugireni… Cei din partea de jos a orașului urcă în partea de sus pentru a merge la piața săptămânală sau merg pe Râul Mare sau pe Râul Mic sau cutreieră (prin) munții Cugirului și trec pe lângă acest Monument al Eroilor Cugireni… Cu toate acestea nu ne oprim de fiecare dată ca să ne aducem omagiul nostru și să le mulțumim cu recunoștință eroilor noștri pentru jertfa și sacrificiul lor. Dar, măcar odată pe an, de ziua lor să facem acest lucru! Și nu oricum, ci împreună! Frate lângă frate!

Ne aducem și noi prinosul de recunoștință eroilor noștri în aceeași zi în care celebrăm Sărbătoarea Înălțării Domnului… Sperăm ca și ei să se fi învrednicit prin jerfa și sacrificiul lor de fi înălțați la cer de Mântuitorul și Domnul Nostru Isus Cristos!

Americanii au o Zi a Recunoștinței (Thanksgivingday). Este o zi a recunoștinței pentru toate roadele pământului și o pretrec, de regulă, împreună cu familia. Trudesc și se ostenesc un an întreg pentru roadele pământului! Iar la final de an, își aduc recunoștința pentru roadele pământului.

Și noi avem o zi a Recunoștinței pentru roadele pământului, pentru recoltele noastre! O zi a recoltei! Este Toamna Cugireană! (rugăciuni de mulțumire, slujbe religioase, festival, petreceri …)

Dar noi avem mai mult decât atât! Noi avem încă o zi a Recunoștinței! Este o zi a Recunoștinței pentru pământul în sine și nu doar pentru roadele lui! Eroii noștri au trudit și s-au ostenit ca să-l avem și să-l păstrăm. Și au făcut sacrificii incredibile și inimaginabile! Poveștile lor de sacrificiu și de eroism – a celor care sunt mai sunt azi printre noi, aici, de față – continuă să ne însuflețească și azi, chiar și după zeci de ani!

Dar, mai mult decât atât, pe lângă trudă și osteneală, unii dintre înaintașii noștri și-au dat și viața pentru acest pământ! Pentru ca să-l avem și să-l păstrăm peste generații și pentru generații și generații de acum încolo! Și aș mai vrea să nu uităm ceva: noi ne cinstim azi toți eroii, și pe cei ce au plecat dintre noi, dar și pe cei ce mai trăiesc încă și sunt printre noi! Să-i punem în mijlocul nostru și să le ascultăm povestirile de viață! O inimă de erou. Un suflet de erou. Un trup dăruit țării și nouă, celorlalți… Tuturor!…

Eroii noștri ne-au făcut un mare bine! Ne-au dăruit acest pământ! Ne-au dăruit o țară! Nouă, tuturor! Câtă recunoștință li se cuvine din partea noastră? Câtă recunoștință le acordăm?

Ziua Eroilor noștri este Ziua Recunoștinței noastre!!! Și noi să ne aducem prinosul de recunoștință pentru jerfa și sacrificiul eroilor noștri. An de an! Aici, la Monumentul Eroilor Cugireni! Împreună cu familia și în familia urmașilor eroilor noștri! Frate lângă frate!

Mereu reînnoiți în gânduri de mulțumire profundă și gratitudine perpetuă!

Pr. Dr. Viorel-Gheorghe Codrea

FOTO: Emanuel Codrea

 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS