În actele păstrate nu se menționează explicit unde a fost sediul Consiliului Național Român din Cugir. În prezentul nostru demers am încercat să-l identificăm. Din analiza documentelor păstrate reiese că sediul Consiliului Național Român din Cugir pe aproape toată perioada celor 4 luni cât a funcționat, a fost la Casina Română din Cugir.

Aceasta era de fapt un club al intelectualilor din comună care se întâlneau periodic și discutau problemele care-i frâmântau sau organizau diferite evenimente culturale românești. Știm că a avut și o bibliotecă și s-a încercat și înființarea unui cor. Câteva informații despre istoricul sediului Casinei Române ne–au fost transmise de Augustin Berian:

„Casina, a funcţionat în acest local adecă la Gh. Berian, până pe la anii 1900, când s-a pus bazele băncei „Cugiereana”, şi care a făcut un gest frumos, prin faptul că a cedat o cameră potrivită pentru această societate, unde s-a adăpostit până aproape de izbucnirea războiului mondial, când s-a trecut în casele comerciantului Simion Oltean, unde a funcţionat ca casină poporală, fiind la îndemâna tuturor — până pe la 1923- 1924, când a fuzionat cu Ateneul Popular, ….” (ing. Augustin Berian, Monografia Cugirului 1932, ed. Qual Media, Cluj Napoca, 2013, p. 190)

Sediul Casinei Române a fost pus la dispoziția Consiliului ca să-și poată desfășura activitatea în liniște iar alături de Treptele Căpităniței și Școala Românească este cel de-al treilea loc important în desfășurarea evenimentelor legate de unire la Cugir.

Prima mențiune în procesele verbale că localul Casinei a fost sediul consiliului o avem din data de 6 noiembrie 1918 într-o invitație de participare la ședinta convocată în 8 noiembrie 1918:

„Invitare

Membrii comitetului național din Cugir, prin acesta sunt poftiți a lua parte la ședința ordinară, ce se va țînea în ziua de sfnt. Dumitru, după amiazi la 2 ore, în localul cassinei române, ce se află în casele băncei “Cugiereana”, având de a pertracta și a hotări asupra următoarelor…“( Consiliul Național Român, Documente, nr. 3/1918)

A doua mențiune o avem dintr-un proces verbal al unei licitații care s-a organizat în sediul Casinei:

“Protocol de licitație

Luat la 23 noiembrie 1918, în casina română din Cugir.”

(Consiliul Național Român, Documente, nr. 17/1918)

Dacă cele două mențiuni de mai sus pot fi considerate mărturii insuficiente pentru a susține că sediul Consiliului a fost Casina Română, actul care certifică în mod clar acest lucru este o cerere a Consiliului din 12 decembrie 1918 adresată Fabricii de Fier. În ea se solicita introducerea unei lămpi electrice în sediul Casinei. Este cea de-a treia mențiune și cea mai importantă pentru noi despre acest subiect.

„Nr.81/918

On. Of. al fabricei in Loc.

Vă rugăm cu toată inzistința să binevoiți a ne introduce o lampă electrică în sala ședințelor sf. naț. Rom. din loc (casina rom.). Spesele se instalare precum și electrica comunală vor cădea tote în sacina fondului sf. naț.

Cugir la 12/XII 918

Crișan” (Consiliul Național Român, Documente, nr. 79/1918)

Dacă Consiliul a solicitat introducerea unei lămpi electrice în sediul Casinei înseamnă că acestă locație fusese stabilită definitiv ca loc de întâlnire pentru ședinte.

Lucrul acesta este întărit și de răspunsul fabricii la cererea Consiliului, care a venit foarte târziu abia în 20 ianuarie 1919. Fabrica transmitea că a fost aprobată montarea lămpii și o va instala pe cheltuiala ei. A stabilit și o taxă lunară de 2 coroane pentru curentul electric consumat și își rezerva dreptul de a întrerupe sursa de alimentare în orice moment fără nici o justificare. (Consiliul Național Român, Documente, nr. 150/1919)

Pe verso vicepreședintele pr. Romul Crișan a redactat un răspuns de mulțumire în data de 23.01.1919.

„Pres la 22/I 919

Nr. 41- 919

On. Of. al fabricei in Loco

Am luat la cunoștință pre lângă multămita scripta On. Of. No 221- 919 referitor la introducerea unei lampe electrice în sala de ședințe a sfatului naț. ….” (Consiliul Național Român, Documente, nr. 150/1919)

În continuarea răspunului el spune că profită de această ocazie pentru a atrage atenția fabricii să nu mai folosească în documentele oficiale antetul vechii administrații maghiare deoarece acum comuna Cugir în urma adunării de la Alba Iulia se află sub administrație românescă. Totuși nu considera ca administrația fabricii folosește acest antet în mod intenționat ca o șicană împotriva Consiliului Național, dar recomandă ca pe viitor sa nu mai fie utilizat. Probabil că răspunsul său nu a fost trimis niciodată fabricii deoarece, după redactare textul a fost tăiat cu două X-uri mari.

Pe noi ceea ce ne ne interesează în acest răspuns este însă faptul că în luna ianuarie ședințele consiliului se țineau în continuare în sediul Casinei Române. Dacă locația sediului s-ar fi mutat între timp în altă parte, cu siguranță Romul Crișan ar fi menționat în răspunsul său noua adresă la care să fie instalată lampa. Deci probabil ședințele s-au ținut doar la început la “canțelaria comunală” până când s-a hotărât ca sediul consiliului să fie cel al Casinei Române.

Consiliul în sediul Casinei a avut o activitate foarte bogată. Au fost ținute 43 de ședințe consemnate în actele oficiale în cele 4 luni de funcționare. Ele s-au ținut în următoarele date:

– 8 ședințe în luna noiembrie 1918 în zilele: 5, 8, 12, 19, 21, 24, 26 și 28

– 13 ședințe în luna decembrie 1918 în zilele: 3, 5, 7, 8, 10, 12, 13, 15, 19, 22, 26, 29 și 31,

– 13 ședințe în ianuarie1919 în zilele: 2, 4, 9, 11, 13, 16, 18, 21, 22, 23, 25, 28 și 30,

– 9 ședințe în luna februarie 1919 în zilele: 1, 6, 8, 11, 13, 15, 18, 20 și 27

Probabil că au existat și alte ședinte care nu au fost consemnate în procesle verbale.

Tot în legătură cu sediul consiliului este menționată în documente și problema căldurii în sala de ședință. Între acte se păstrează și o cerere a “grijitorului” Constatin Crișan:

„Rugare

On. Comitet Național

Vă rog se binevoiți a-mi statori și mie o plată deoarece eu la tote adunarile d-voastră sunt silit a mă îngirji cu căldura în odaia de la adunare și se o țin totdiauna în ordine.

Cugirer în 3 December 1918

Constatin Crisian

Grijitor”( Consiliul Național Român, Documente, nr. 40/1918)

Pe verso s-a notat:

„ I s-a votat 50 cor

Crișan”

În ședința din 3 decembrie 1918 se discută: „Rugarea lui Cost. Crisan de a i se solvi ceva pentru făcutul focului și curățitul salei pentru ședințele sfatului național” și “Se statorește suma de 50 de cor. lunar; și pre Noiembrie trecut tot 50 cor.” (Consiliul Național Român, Registre 1, p. 79)

Din fericire această clădire a supraviețuit timpului până la noi și în prezent acolo funcționează secția de Psihiatrie a Spitalului Orășenesc Cugir la adresa str. 21 decembrie 1989 nr. 47

Nu știm în care cameră a clădirii a funcționat sediul Consiliului și din acest motiv putem face doar presupuneri. Un indiciu în acest sens ne-a fost oferit de regretatul domn ing. Mircea Olar care acum câtiva ani ne-a pus la dispoziție o poză făcută în perioada interbelică păstrată în arhiva sa personală. Poza este făcută de pe Dealul Cetății și suprinde strada principală. În ea se distinge și casa Simion Olteanu unde a funcționat sediul Consiliului. Clădirea era prevăzută cu 2 uși prin care se putea intra direct din strada principală. Cel mai probabil una din cele 2 camere care aveau ușă la stradă ar fi putut fi sediul Consiliului Național Cugir.

Multumim și pe această cale doamnei prof. Florea Rodica, prof. univ. dr. Cristian Popa și tatălui meu Teodorescu Petru care ne-au ajutat la identificarea sediului.

Constantin PREDESCU
Autor: prof. Alin Teodorescu

Vor urma:

4. Biserica Sf. Treime
5. Canțelaria Vomunală