Rămâi conectat

Actualitate

Paradă cu daci, romani, gladiatori şi nimfe, teatru, fotografie şi muzică de cameră, în prima zi a Festivalului Cetăţilor Dacice de la Cugir

Cugir INFO

Publicat

în

ziua-unu-festival-cetati-dacice-cugir-iun-2016Vechea cetate dacică Singidava (oraşul Cugir de astăzi) a reînviat în aceste zile pentru cel mai mare şi mai important festival dacic din România – Festivalul Cetăţilor Dacice. Evenimentul, ajuns la cea de-a X-a ediţie, a debutat, vineri seara, ingredientele din prima zi a festivalului fiind parada cu daci, romani, gladiatori şi nimfe, teatrul, fotografia şi muzica de cameră.

Festivalul Cetăţilor Dacice a debutat, vineri, la Casa de Cultură din Cugir unde a avut loc vernisajul expoziţiei de fotografie „Istorie şi identitate locală – Cetatea Singidava” şi un simpozion naţional despre civilizaţia dacică la care au participat profesori universitari, istorici şi cercetători din mai multe centre universitare din ţară. Din prima seară nu a lipsit teatrul, Trupa Skepsis punând în scenă piesa de teatru „Zamolxe – Mister păgân”, o operă genială scrisă de Lucian Blaga. Spectacolul a fost prezentat în premieră în cadrul Festivalului Cetăţilor Dacice fiind o punere în scenă după piesa de teatru „Zamolxe – Mister păgân” de Lucian Blaga care se concentrează asupra personajului Zamolxe, ea fiind încărcată cu simbolistică arhaică şi mitologie românească străveche. Profetul Zamolxe este cel care încearcă să reîmprospăteze viaţa spirituală a poporului său pornind astfel o confruntare directă cu falşii idoli, cu magii şi vrăjitorii care îi reprezintă. Spectacolul subliniază conflictul dintre cei care supun şi cei care sunt supuşi, se problematizează ideea de credinţă şi adevăr şi constrângerile unei societăţi stricte şi puternic ierarhizate. Publicul devine treptat un martor direct al episoadelor în care este spusă această poveste fabuloasă a lui Zamolxe, atmosfera de mister a piesei fiind punctată de pasaje muzicale tematice. Scrisă în anul 1921, piesa de teatru „Zamolxe – Mister păgân” este încă o dovadă a geniului creator al lui Lucian Blaga, fiind premiată încă din timpul vieţii autorului.

Seara a continuat cu un concert de muzică de cameră, eveniment de înaltă ţinută susţinut de Cvartetul de coarde din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba. Cel mai aşteptat moment al zilei, gustat şi apreciat de cugireni, a fost parada cu torţe care practic a deschis festiv Festivalul Cetăţilor Dacice de la Cugir şi în cadrul căreia luptători daci şi romani, gladiatori şi nimfe au defilat pe traseul Casa de Cultură Cugir – Bulevardul Victoriei – Constructorului – Alexandru Sahia – Rozelor – Stadion.

„Festivalul Cetăţilor Dacice este o invitaţie inspirată pentru toţi cei care iubesc istoria să descopere într-un mod unic şi inedit cetăţile dacice de pe raza judeţului Alba. Este o îmbinare de evenimente pentru toate gusturile de la spectacole de istorie vie şi până la concerte, teatru sau evenimente ştiinţifice. În acest an provocarea noastră pentru turiştii iubitori de istorie din întreaga ţară este să descopere Cetatea dacică Singidava, un reper important al civilizaţiei dacice. Primăria Cugir ne este partener în acest an şi încercăm împreună să arătăm zestrea istorică şi culturală pe care o avem în zona Cugirului, în Singidava de odinioară” a spus profesorul Daniela Floroian, directorul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.

Festivalul Cetăţilor Dacice se desfăşoară, în perioada 24 – 25 iunie, în oraşul Cugir (vechea cetate dacică Singidava) şi propune în acest an un program divers ce cuprinde atât evenimente culturale şi ştiinţifice cât şi spectacole de reenactment, lupte între daci şi romani, cascadorii ecvestre, ateliere antice, concerte în aer liber dar şi întreceri între voinicii şi „puii de daci” din cetăţile dacice din Alba. Aproape 200 de luptători daci şi romani, nimfe şi gladiatori vor reînvia istoria şi legendele locale spunând într-un mod unic şi inedit poveştile dacilor liberi care au trăit în cetăţile de pe raza judeţului Alba.

Evenimentul este o marcă înregistrată a Consiliul Judeţean Alba, fiind cel mai important festival dacic din România. Se desfăşoară anual în preajma zilei de Sânziene (24 iunie) şi are ca scop promovarea tradiţiilor şi potenţialului turistic al judeţului Alba. Festivalul este deja o tradiţie în judeţul Alba şi a ajuns la ce-a de-a X-a ediţie fiind şi o întrecere inedită între flăcăii a cinci localităţi din Alba pe raza cărora s-au aflat importante cetăţi dacice: Cricău, Cetatea de Baltă, Cugir, Ighiu şi Săsciori.

ORGANIZATORI: Consiliul Judeţean Alba, Primăria Cugir, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba; PARTENERI: Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Asociaţia Culturală pentru Istorie Vie Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba, Casa de Cultură Cugir, Asociaţia Grupul Skepsis; Primării: Cetatea de Baltă, Cricău, Ighiu, Săsciori; SPONSORI: JIDVEI şi Bristot Coffee.

Text și foto: Centrul de Cultură Augustin Bena Alba

 




Actualitate

Trei tineri, amendați cu 2.700 de lei de Poliția Locală Cugir, după ce au aprins un foc pe domeniul public și au blocat o stradă din Vinerea

Cugir INFO

Publicat

în

Trei tineri din localitatea Vinerea au fost sancționați contravențional cu amenzi în valoare totală de 2.700 de lei, după ce au fost surprinși de camerele de supraveghere în timp ce încălcau normele privind ordinea publică și utilizarea domeniului public.

Incidentul s-a petrecut în noaptea de 6 iunie 2026, în jurul orei 02:00, pe strada Teiului din Vinerea. Potrivit Poliției Locale Cugir, cei trei au fost înregistrați de sistemul de supraveghere video în timp ce au aprins și au întreținut un foc pe domeniul public fără acordul autorităților, au blocat parțial carosabilul prin amplasarea unei biciclete și unul dintre ei și-a satisfăcut necesitățile fiziologice în spațiul public.

În urma analizării imaginilor și a activităților de identificare, polițiștii locali au stabilit identitatea tuturor persoanelor implicate, iar la data de 4 iulie 2026 procedura contravențională a fost finalizată.

Au fost aplicate trei amenzi a câte 500 de lei pentru aprinderea și întreținerea unui foc pe domeniul public fără aprobarea autorităților locale, o amendă de 800 de lei pentru blocarea parțială a carosabilului și o amendă de 400 de lei pentru satisfacerea necesităților fiziologice pe domeniul public. Valoarea totală a sancțiunilor se ridică la 2.700 de lei.

Reprezentanții Poliției Locale Cugir au transmis că imaginile surprinse de sistemul de supraveghere video demonstrează că persoanele care încalcă legea pot fi identificate și sancționate chiar și după producerea faptelor.

Instituția precizează că monitorizează permanent domeniul public și va continua să intervină ori de câte ori sunt constatate fapte care afectează ordinea publică, siguranța cetățenilor sau patrimoniul public. Totodată, cetățenii sunt încurajați să sesizeze autorităților competente orice faptă antisocială observată.




Citește mai mult

Actualitate

Moștenirea Grănicerească a Cugirului: Istorie, Codri și Onoare

Cugir INFO

Publicat

în

Militarizarea localității Cugir a avut loc în contextul extinderii Graniței Militare Transilvănene de către Imperiul Habsburgic. Cugirul a făcut parte din Regimentul I de Infanterie Grănicerească de la Orlat (înființat oficial prin decretele împărătesei Maria Tereza din 1762 și reorganizat ulterior).

Grănicerii români din Cugir aveau datoria de a păzi granița de sud a Transilvaniei (Imperiului) împotriva incursiunilor otomane, a contrabandei și a epidemiilor de ciumă (prin paza strictă a „cordonului” și a carantinelor).

Spre deosebire de românii iobagi (șerbi) din restul Transilvaniei, statutul de grănicer le oferea cugirenilor libertate personală, scutire de dări boierești, acces la educație în școlile triviale grănicerești și drepturi asupra pământului. Ei deveneau „oameni liberi pe pământ propriu”, fapt ce a dus la nașterea unei elite locale mândre și educate.

Informațiile istorice despre grănicerii din Cugir și din Regimentul de la Orlat provin din mai multe surse valoroase:

– Arhivele Militare de la Viena (Kriegsarchiv): Unde se păstrează hărțile iosefine, registrele de solde, inspecțiile militare și planurile de pază ale frontierei.

– George Barițiu: Istoricul și publicistul transilvănean a scris pe larg despre rolul cultural, economic și militar al regimentelor grănicerești românești.

– Dr. Ioan Mihu (din Vinerea/Cugir): Unul dintre cei mai importanți lideri locali, avocat și om politic, care a militat activ pentru drepturile composesorale și administrarea corectă a pădurilor grănicerești la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX.

– Monografiile locale recente: Istorici și cercetători din județul Alba (precum lucrările dedicate istoriei Cugirului sau monografiile Regimentului I de la Orlat scrise de istorici militari) au scos la lumină documentele composesorale de dinainte de 1946.

Grănicerii și Cugirul

„Cartea profesorului Nicolae Florea ,,Grănicerii și Cugirul” vine să ne lumineze acum, o dată mai mult, rosturile mai timpurii și mai târzii ale grănicerilor români din compania a IV-a, cea de la Cugir, a Regimentului I românesc de graniță din Transilvania. De altfel, călăuzit de o lăudabilă onestitate a cercetării și de un suport documentar peste măsură de bogat și de sugestiv, Nicolae Florea își afirmă cât se poate de limpede crezul care i-a însoțit investigația: „Cartea prezintă atât părțile pozitive cât și cele negative ale instituției grănicerești, combătând tendințele apologetice și negativiste existente, încercând să arate progresele înregistrate pe teritoriul regimentelor grănicerești pe plan economic, cultural și administrativ, acestea datorându-se muncii și spiritului de inițiativă al grănicerilor și sacrificiilor materiale pe care le-au făcut, îndeosebi prin înființarea și susținerea școlilor”, consemnează în prefața cărții, Cosmin Feneșan.

Întinderea și lungimea graniței

Granița păzită de companiile Regimentului I de la Orlat (din care făcea parte și Cugirul) se întindea de-a lungul crestelor Munților Carpați (Munții Sebeșului, Munții Șurianu, până spre masivul Făgăraș și granița cu Țara Românească). Cugirenii controlau în mod direct trecătorile („plaiurile”) montane și potecile care legau valea Cugirului de zona montană înaltă, păzind crestele muntoase de pe teritoriul actual al masivului Șurianu. Linia de frontieră strict atribuită regimentului se întindea pe sute de kilometri de creastă carpatică, segmentată în pichete de grăniceri (numite „cordoane” sau „capușe”).

Perioada de beneficiu și compensarea cu păduri

Grănicerii au beneficiat direct de aceste pământuri și privilegii în perioada 1762 – 1851 (până la desființarea oficială a Graniței Militare de către împăratul Franz Joseph, după Revoluția de la 1848).

Cum au fost aceștia compensați: În anul 1851, când regimentul s-a desființat, Imperiul Austro-Ungar (Habsburgic) nu le-a putut plăti grănicerilor soldele și pensiile restante în bani. În schimb, prin Decretul Imperial din 1851, statul le-a predat în proprietate comună (în devălmășie) pădurile și pășunile alpine pe care aceștia le păziseră. Astfel au luat naștere composesoratele (asociații de proprietari cu drepturi egale, moștenite din tată în fiu). Asistăm la o legătură strânsă dintre munte, pădure și viața militară, pădurea de astăzi fiind direct legată de sacrificiul strămoșilor lor.

Suprafața totală

La Cugir, fondul forestier istoric restituit și administrat ulterior de composesorat a fost uriaș. În raza Cugirului, pădurile ocupă o suprafață totală de aproximativ 24.621 de hectare (reprezentând circa 66% din teritoriul localității). Din această masă forestieră, cea mai mare parte a aparținut istoric composesoratului grăniceresc și asociațiilor de pășunat.

Numărul exact de capi de familie înscriși inițial în registrele de proprietate (numite „urbariale” sau cărți funciare colective) cuprindea câteva sute de familii de „sesionali” (grăniceri cu drepturi depline) din Cugir. Drepturile erau împărțite în „drepturi composesorale” sau „linii”, transmise generațiilor următoare până la naționalizarea comunistă din 1948 (și reînființate după anul 2000 prin Legea 1/2000).

Asistăm așadar, la renașterea composesoratului în zilele noastre (după anul 2000) ca formă de respect pentru trecut și ca structură care încă protejează identitatea Cugirului.

Cugirul a ridicat pe strada 1 Decembrie 1989, un sediu al Composesoratului Grăniceresc în cadrul căruia a fost amenajat un muzeu reprezentativ.

 

Constantin PREDESCU




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir