TRADITII si OBICEIURI de RUSALII | cugirinfo.ro

Sărbătoarea Rusaliilor este celebrată în aceeaşi zi cu aceea a Pogorârii Duhului Sfânt, fiind o sărbătoare populară, dedicată cu precădere spiritelor morţilor.

Obiceiuri de Rusalii

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care au părăsit mormintele şi locuiesc în preajma izvoarelor. Se spune că aceia care le aud cântecele îşi pierd minţile ori se îmbolnăvesc. Boala în sine seamănă cu o transă hipnotică care nu poate fi vindecată decât cu ajutorul căluşarilor. În bătrâni se spune că, dacă eşti bolnav, te poţi face bine după ce vătaful căluşarilor trece cu pasul peste tine. Dansul căluşarilor, în general, are scopul de a apăra oamenii, vitele şi recoltele de influenţele negative. Spre deosebire de strigoii le provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii. Acestea se spune că-i pedepsesc pe oamenii care fac fapte rele sau pe cei care nu le respectă zilele. Local, Rusaliile urseau copiii la naştere şi preziceau moartea oamenilor.

De această zi se leagă o mulţime de obiceiuri de Rusalii şi ceremonii: se împodobesc locuinţele, porţile şi anexele gospodăreşti cu ramuri de tei, plop, stejar; se desfăşoară Jocul Căluşarilor; se sfinţesc ramuri de tei, soc, mure, pentru a fi folosite în medicina populară; se împletesc cununiţe din spice de grâu şi flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor; se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele; se fac descântece.

Tradiţii de Rusalii

Moșii de vara, ținuți în sâmbăta Rusaliilor, sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului morților. Înainte se credea ca sufletele morților, după ce au părăsit mormintele in Joia Mare și au zburat slobode timp de 50 de zile, se întorc in lumea subterana în sâmbăta Rusaliilor. Pentru ca aceasta reîntoarcere să se desfășoare fără incidente, oamenii săvârșeau rituri de înduplecare și de îmbunare a spiritelor morților: împodobeau gospodăriile si mormintele cu ramuri de tei și făceau pomeni fastuoase, practici ce s-au pastrat pana astazi in satele bucovinene.

Ca tradiţii de Rusalii se dau de pomana vase de lut sau de portelan, cani, strachini si vase de lemn (cofe, cofaiele), impodobite cu flori si umplute cu lapte, vin sau apa. In unele sate bucovinene Mosii de vara incep inca in dimineata sambetei de Rusalii, când pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. Dar ritualul de pomenire are loc mai ales in cimitire, unde mormintele sunt curatate si impodobite din timp iar lumanarile ard intreaga perioada in care se desfășoară ceremonialului de pomenire. Împăcarea sufletelor morților și întoarcerea lor fără incidente in morminte depinde de bogatia ofrandelor (pomenilor) si de respectarea ritualului. In aceste zile, la porțile cimitirelor, se întind mese pline cu colaci si sticle de vin împodobite cu verdeață și flori si au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care acesta parcurge intregul cimitir pentru a sfinti fiecare mormant. Dupa incheierea ceremonialului, sătenii își dăruiesc unii altora ofrandele sfintite de catre preot sau le impart saracilor.

Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vara pentru a putea fi folosite in practicile de alungare a furtunilor si a grindinii. Alta data, preotul și sătenii ieșeau în câmp, in ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinti apa si a stropi campul, crezandu-se ca, astfel, nu va bate grindina.

Duminica Mare a asimilat si elemente specifice renovarii timpului. Acum se deschidea sezonul culegerii plantelor de leac ce se considerau a fi contaminate, pana la aceasta data, de catre Rusalii.