Rămâi conectat

Actualitate

Obiceiuri de Anul Nou din zona Cugirului anului 1943, în extemporalul unui elev: „Făceam o gălăgie de ţi se scula păru-n cap”

Cugir INFO

Publicat

în

Un extemporal, al unui elev, din anul 1943, păstrat în arhive, descrie ritualuri şi a credinţe legate de Anul Nou din zona oraşului Cugir.

„Feciorii merg la şezătoare unde sunt adunate fetele şi acolo pârjolesc păr de porc, se vrăjesc… zic ei cum va fi bărbatul sau nevasta fiecăruia… Se pun sub mai multe farfurii pâine, sare, inel, leu, cărbune, pieptene, acela care găseşte pâinea, leul sau inelul va fi foarte bogat, iar acel ce găseşte sare, cărbune, pieptene, va fi sărac de tot”, scria elevul Mircea Popa, aflat în clasa a I-a.

Fragmentele provin dintr-un document al fondului „Parohia greco-catolică Cugir” de la Arhivele Naţionale Alba:

„Nu ştiu cum sunt alţii de prin alte părţi, dar eu şi cu toţi băieţii de la noi multe mai făceam în seara de Anul Nou. Ne pregăteam dinainte cu trei săptămâni. Cum sosea seara de Anul Nou şi de cum însera, începeam a ieşi cu bice, buciume, clopote şi făceam o gălăgie de ţi se scula părul în cap. Acum de vreo câţiva ani a început a umbla şi pe la noi cu pluguşorul şi cu buhaiul şi frumos mai este când spune versul pluguşorul”, scrie şcolarul.

„Fetele pe gunoi şi în care parte aud câini lătrând, în partea aceea se vor mărita. Mai merg pe la coteţele porcilor, unde strigă la porc, iar dacă grohăie e semn că se vor mărita în anul acela. Şi mai fac fetele încă multe obiceiuri de ale lor. Femeile pârgălesc ovăz şi îl dau la găini ca să ouă tot anul. Flăcăii ieau porţile dela oameni şi le ascund în glumă. Când e pela orele 12 se bagă la biserică unde se face slujba pentru închiderea anului şi pentru începerea noului an. După iese dela biserică se duc fiecare pe la casele lor”, continuă povestea.

„De dimineaţă e vorbă că dacă vine străin întâi la casă şi de parte bărbătească, toate oile vor făta berbeci, iar dacă vine de parte femeiască vor făta mieluţă. Copiii umblă cu sorcova ca să câştige bani, covrigi, nuci şi alte bunătăţi. Iar unde umblă cu pluguşorul se merge şi se stropeşte cu apă şi grâu ori ovăz, în semn că seamănă pe unde au arat. Se bagă apoi la biserică unde se face Liturghia, iar după ce se iese, adică după masă, merge fetele şi flăcăii la joc. Cei care îi cheamă Vasilie se mai cinstesc unul pe altul. Sunt frumoase obiceiurile şi datinile noastre a anului nou, mai ales acele pe care le ştiu bătrânii”, se mai afirmă în documentul de arhivă menţionat.

sursa: adevarul.ro


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Actualitate

8 aprilie 2025 – Păștenii din Cugir au dus mai departe tradiția care dăinuiește prin credință și respect pentru valori

Cugir INFO

Publicat

în

În atmosfera profundă și binecuvântată a Săptămânii Mari, comunitatea din Cugir a trăit, în Miercurea Mare, unul dintre cele mai emoționante și reprezentative momente ale identității sale spirituale și culturale: ceremonialul tradițional al Păștenilor, desfășurat la Biserica „Sf. Treime”.

Păstrată cu sfințenie, această tradiție de o valoare religioasă și simbolică aparte continuă să unească generațiile în jurul credinței, al respectului față de înaintași și al continuității valorilor comunității locale. În cadrul ceremoniei religioase, desfășurate într-o atmosferă de solemnitate și profundă reculegere, cei care au împlinit vârsta de 60 de ani în cursul acestui an au fost cinstiți și implicați în pregătirea Sfintelor Paști, conform tradiției transmise din generație în generație.

Prezența autorităților și a aleșilor locali la acest ceremonial subliniază importanța deosebită pe care tradiția Păștenilor o are pentru identitatea comunității, fiind nu doar un act de credință, ci și o expresie autentică a patrimoniului cultural local.

Păștenii înseamnă mai mult decât un ritual religios. Ei reprezintă memorie colectivă, respect pentru trecut și comuniunea care dă sens prezentului și viitorului unei comunități. În preajma Învierii Domnului, astfel de momente ne reamintesc că lumina credinței și puterea tradițiilor sunt cele care păstrează vie legătura dintre oameni și valorile care îi definesc.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Evelinia Văedean, o vinereancă stabilită în SUA acum 30 de ani, s-a întors în satul natal pentru a fi pășteancă

Cugir INFO

Publicat

în

Evelinia Văedean a venit să fie „pășteană” tocmai din Statele Unite ale Americii. Și-a dorit foarte mult acest lucru, astfel că, în Joia Mare, a îmbrăcat straiele populare și a participat la „Păștenii” de la Vinerea.

„Am venit să fiu pășteană tocmai din America, din Michigan, Detroit. M-am bucurat foarte mult că am putut participa la acest eveniment. Mă bucur foarte mult de tot ce există aici și că pot participa la casa gazdă unde se sfințește pâinea, apoi la biserică să ascultăm sfânta slujbă. Am venit special din America pentru acest eveniment. Mi-am dorit foarte mult să fiu aici, m-am pregătit încă de anul trecut și m-am bucurat foarte mult că acest grup de oameni m-a primit”, a declarat Evelinia pentru ziarulunirea.ro.

Femeia s-a căsătorit în Vinerea în urmă cu 40 de ani, iar de 30 de ani este stabilită în America: „Am plecat în America acum 30 de ani, dar nu puteam lipsi anul acesta de aici, este un obicei care îmi place foarte mult. România a avansat foarte mult în 30 de ani, sunt foarte multe schimbări în tot ce există, dar obiceiul acesta nu l-am mai întâlnit niciunde”.

Obiceiul „Păştenilor” este păstrat cu sfinţenie în satul Vinerea, care aparţine de oraşul Cugir, acolo unde, pe durata mai multor zile din Săptămâna Mare, au loc o serie de evenimente la care participă, îmbrăcaţi în costume populare, toţi cei care împlinesc în cursul anului vârsta de 60 de ani, femei şi bărbaţi, şi cărora le revine misiunea de a pregăti şi împărţi „Paştile” pentru întreaga comunitate.

Pregătirile pentru acest obicei debutează încă de la Bobotează, când generaţia care a organizat în anul precedent Paştile predă ‘mandatul’ celor care vor împlini în cursul anului vârsta de 60 de ani.

Pentru buna organizare și desfășurare a acestui eveniment unic din viața fiecăruia, „păștenii” încep să se reunească cu un an înainte, în prima duminică după „Rusalii” și aleg mai întâi gazda de unde se vor lua „Paștile”. Gazda trebuie să fie neapărat un bărbat din leat, căsătorit și care să fie un bun gospodar.

După alegerea gazdei „păștenii” se întâlnesc lunar, în prima duminică, cu multă conștiinciozitate și analizează cu responsabilitate realizările de până în acel moment, ce dificultăți s-au întâmpinat și ce sarcini le revin de îndeplinit în continuare.

În duminica de „Florii” toți „păștenii” împreună cu preoții, se adună la casa gazdei, unde se alege vinul pentru „Paști”, se împodobesc ciuberele cu flori și panglici tricolore, lumânările care se împart credincioșilor în „Joia Mare”, la coșuri se pun ștergare și verdeață, se aerisesc desagii pentru pâine și se stabilește programul pentru „Săptămâna Mare”.

În „Joia Mare”, zi considerată de mare sărbătoare pentru întreaga comunitate vinereană, „păștenii” se întâlnesc dimineaţa la ora opt, la biserică îmbrăcați în tradiționalele costume populare, de unde se pornește în procesiune spre casa gazdei. Alaiul pornește având în frunte „păștenii” ce poartă drapelul României și al Uniunii Europene, urmați de cei cu praporii, de copiii cu sfeșnice, preoți, cantori, „păștenele” cu coșulețe, apoi ceilalți credincioși din sat și cei veniți din țară și străinătate, special pentru pentru acest eveniment emoționant.

La casa gazdei se oficiază slujba de Te-Deum, binecuvântându-se pâinea din care se pregătește ,,Sfintele Paști” și se împart lumânările împodobite pentru a fi aprinse în noaptea de Înviere, tuturor celor prezenți.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Nicolae Sinedru, un vinerean stabilit în Germania de aproape 20 de ani, s-a întors în satul natal să fie păștean

Cugir INFO

Publicat

în

După aproape 20 de ani de când s-a stabilit în Germania, Nicolae Simedru s-a întors în aprilie 2026 în satul natal, la Vinerea, pentru a participa la un obicei vechi de aproape opt decenii. Anul acesta are o semnificație aparte, mai ales că împlinește frumoasa vârstă de 60 de ani, devenind astfel unul dintre „pășteni”.

Plecat în Germania în 2008, vinereanul a muncit inițial într-un abator, iar ulterior și-a schimbat domeniul de activitate, orientându-se către bucătărie. A început ca ajutor de bucătar, reușind în timp să devină bucătar, iar în prezent lucrează la o școală din Mühldorf.

Deși a trăit ani buni departe de casă, legătura cu Vinerea a rămas puternică. „Obiceiurile se păstrează cu sfințenie aici. Eu mă întorc în fiecare vacanță școlară acasă”, a mărturisit acesta pentru ziarulunirea.ro.

Nicolae Simedru apreciază și mai mult locurile natale după anii petrecuți în străinătate, iar participarea la obiceiul ,,Păștenilor” este pentru el nu doar o datorie, ci și o mândrie. „Trebuie să păstrăm tradiția. Este o onoare să ajungi la 60 de ani și să duci mai departe acest obicei”, spune bărbatul.

Tradiția Păștenilor a început în anul 1948, în satul Vinerea, județul Alba. Povestea acestei tradiții spune că aceasta a luat naștere după ce sătenii au început să se certe pentru rolul de gazdă a sărbătorilor pascale. În urma certurilor, sătenii au stabilit o gazdă, primul Păștean, care la rândul lui își va lua ajutoare pentru a aduce bucuria sărbătorilor în întregul sat.

La împlinirea vârstei de 60 de ani, fiecare sătean din Vinerea primește rolul de Păștean, pentru a duce mai departe tradiția. Anul acesta, zeci de oameni s-au adunat, cu mic, cu mare, la biserica din sat, pentru a împărți colaci și vin tuturor. Alaiul a pornit dis de dimineață de la biserică, îndeptându-se spre casa gazdei, unde s-a oficializat și o slujbă.

După terminarea slujbei, alaiul s-a reîntors la biserică, având desagii plini cu pâine și vin, din care se vor face Paștile ce vor fi împărțite sătenilor.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir