Actualitate
O nouă parohie a fost înfințată la Cugir
În cea de-a doua zi de Crăciun, credincioşii care au luat parte la slujba de vecernie de la Biseica “Adormirea Maicii Domnului” din Cugir au aflat că, prin binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei a fost înfiinţată Parohia 7 Cugir.
Preotul Ionel Arsu, protopop în cadrul protopopiatului Sebeş i-a informat pe credincioşii prezenţi la serviciul divin că s-a procedat la o nouă reaşezare a locuinţelor la nivelul comunităţii locale, fapt ce a determinat înfiinţarea unei noi parohii menite să-i aducă pe credincioşi cât mai aproape de lăcaşul de cult şi de slujitorul Domnului.
“Din însărcinarea IPS Irineu – Arhiepiscop al Alba Iuliei, mă aflu în această seară alături de dumneavoastră pentru a vă spune că de la începutul anului care vine, va lucra alături de părintele paroh Mircea Giurgea şi împreună cu dumneavoastră, preotul Mihai Gălăţeanu, care în urma unui concurs a primit binecuvântarea de a sluji în aceast lăcaş de cult ca părinte paroh în Parohia 7 Cugir’’, a spus preotul protopop Ionel Arsu.
După cum se prezenta credincioşilor, noul părinte paroh, Mihai Gălăţeanu are 29 de ani, este născut în Reghin, a absolvit Facultatea de Teologie din Alba Iulia, a cunoscut încă din studenţie viaţa monahală şi are studii de master.
La rândul său, preotul paroh Mircea Giurgea l-a felicitat pe tânărul părinte, urându-i să aibă o pastoraţie cât mai rodnică. L-a asigurat de asemenea, că va sluji într-o parohie bine înjghebată, cu un lăcaş de cult de o deosebită ţinută, iar sfinţia sa îi va fi un bun sfetnic.
Potrivit informaţiilor primite de la părintele Giurgea, serviciul divin va avea loc conform programului. Fiecare dintre cei doi preoţi vor ţine slujbele religioase, câte o săptămână fiecare, iar în zilele de duminică şi sărbătorile religioase vor sluji împreună.
Constantin PREDESCU
Actualitate
Ziua Verde – „Pedalăm Împreună”, i-a adus pe cugireni mai aproape
Cugirul a demonstrat vineri, 31 iulie 2026, încă o dată ca un oraș mai verde se construiește prin implicarea oamenilor și prin bucuria de a petrece timp împreună.

A fost o mare bucurie să vezi copii, parinți ți bunici pedalând și participând cu entuziasm la toate provocările pregatite: slalom printre jaloane, „Pedalează încet!”, Predarea Ștafetei”.
Fiecare zâmbet, fiecare kilometru parcurs și fiecare gest de responsabilitate față de mediu au arătat că mobilitatea activă și grija pentru natură pot aduce oamenii impreună.

Ziua s-a încheiat într-o atmosferă relaxată, cu vizionarea filmului „Aventuri la firul ierbii*, o poveste inspiratională despre perseverență, prietenie și spirit de echipă – valori care s-au regăsit ți în evenimentul organizat.
„Le mulțumim tuturor participanților pentru energie, implicare și voie bună! Mulțumim voluntarilor, partenerilor și tuturor celor care au contribuit la organizarea acestei zile speciale. Împreună am facut încă un pas spre un Cugir mai prietenos cu oamenii, mai activ și mai verde. Ne revedem la urmatoarele evenimente Just Streets Cugir”, au transmis organizatorii.
Constantin PREDESCU
Actualitate
De la parcela de grădină la casa din vis: Povestea noului Cugir de la periferie
Periferia Cugirului a trecut printr-o metamorfoză spectaculoasă: din simplu spațiu de completare a veniturilor prin mici grădini, a devenit un pol rezidențial și de relaxare susținut financiar din economiile localnicilor, iar mai târziu din baniidin diasporă și în mod special din dorința de confort a celor de la bloc.

Contextul dinainte de 1990: Urbanizarea industrială și nevoia de spațiu verde
În perioada comunistă, dezvoltarea Cugirului a fost aproape exclusiv dictată de Colosul Strategic (Uzina Mecanică Cugir), muncitorii fiind grupați în cartiere de blocuri de locuințe dens populate, dreptul de proprietate privată asupra terenurilor fiind limitat.
Locuitorii aveau acces restrâns la loturi de teren pe dealurile sau văile din jur (Râul Mic, Râul Mare, precum și satele aondate Cugirului: Fețeni, Bucuru, Bocșitura, Mugești sau zonele către Vinerea), utilizate în principal ca grădini de subzistență sau livezi de pomi fructiferi.
Conceptul de „cabană de agrement” privată era rezervat fie unor persoane cu o situație materială mai bună, fie unor construcții improvizate din lemn de dimensiuni destul de mici.
Boom-ul post-1990: Cumpărarea terenurilor și rolul diasporei
După căderea regimului și restructurarea industrială a anilor ’90, dinamica s-a schimbat radical.
Trecerea la economia de piață și dorința de evadare din apartamentele strâmte de bloc au determinat tot mai mulți locatari să caute oaze de liniște la marginea orașului sau de-a lungul văilor muntoase.

Localnicii din zonele vecine orașului, care locuiau la case private și care dețineau pământuri moștenite sau reconstituite prin Legile Fondului Funciar, au început să vândă parcele mici și medii.
În acest context, prețurile erau destul de accesibile: În anii ’90 și începutul anilor 2000, prețul pe metru pătrat la extravilan sau la marginea intravilanului era mai mici, făcând achiziția facilă pentru clasa medie locală.
Capitalul venit din străinătate
O componentă crucială a acestui fenomen a fost emigrația masivă a forței de muncă (Germania, Italia, Spania, Marea Britanie):
Muncitorii plecați au trimis acasă bani sau au revenit cu economii semnificative.

Banii au fost investiți cu prioritate în autoturisme, dar și în imobiliare local – cumpărarea de terenuri generoase pentru construcția de la zero a unor case/cabane moderne.
Ceea ce a început ca o investiție într-o simplă „cabană de weekend” s-a transformat treptat în construcția unor locuințe permanente de mari dimensiuni.
Transformarea în cartiere rezidențiale:
Extinderea spontană a construcțiilor la periferie a pus presiune pe administrația locală și pe rețelele de utilități.
(Cugirul nu are mari ansambluri rezidențiale private de blocuri noi, dar dezvoltarea imobiliară se concentrează pe locuințe individuale. Proiectele vizează cu precădere cartierele de case pentru tineri, prin care primăria oferă gratuit parcele, și modernizarea zonelor de vile din zonele adiacente sau din localitățile limitrofe)
S-a început etapizat: Lotizare și grădini; Cabane și case de vacanță; Cartiere rezidențiale permanente.
Ulterior a început electrificarea. Extinderea rețelei electrice a fost primul pas esențial realizat treptat în majoritatea zonelor periferice.
A fost introdusă apa curentă din rețeaua publică (În special pe Râul Mare și Râul Mic). Infrastructura rutieră ș-a pus în mișcare, drumurile de pământ au fost amenajate, pietruite sau chiar asfaltate. Zonele au fost incluse în intravilan sau reglementate prin PUG, iar străzile au primit denumiri oficiale și numere poștale.
Canalizarea, o problemă
Deși zonele funcționează ca adevărate cartiere de locuit, racordarea la rețeaua publică de canalizare rămâne principala restanță tehnico-edilitară. Majoritatea gospodăriilor folosesc fose septice individuale sau bazine vidanjabile, fapt ce ridică riscuri de mediu și disconfort pe termen lung.
Amploarea numărului de imobile:
Sute de astfel de construcții (de la cabane cochete până la vile rezidențiale) s-au ridicat la periferia Cugirului și în văile adiacente. În anumite perimetre, numărul caselor noi se apropie încet, încet de cel al vechilor gospodării tradiționale.
Proprietarii plătesc taxe și impozite locale (pe terenuri, clădiri, salubritate), fiind înregistrați oficial. Această contribuție la bugetul local alimentează nemulțumirea justificată a cetățenilor legată de lipsa racordării la canalizare sau a asfaltării complete.
Tendințe de dezvoltare și perspective de viitor
Tendința de stabilire definitivă a celor reveniți din străinătate sau a tinerilor care preferă curtea în locul blocului;
Transformarea unor cabane în unități de cazare (pensiuni, case de oaspeți) conectate la traseele turistice din Munții Șureanu.
Potrivit administrației locale, aici apare necesitatea acută a extinderii rețelelor de canalizare și a infrastructurii de gaz prin proiecte cu finanțare europeană sau națională.
Constantin PREDESCU
-
Mondenacum 12 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 4 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2027, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Cugireniacum 9 luniFoarfeca, visul și scena: Drumul unui frizer din Cugir spre succesul internațional
-
Actualitateacum 9 luniMedicul cugirean Terezia Mureșan-Samoilescu a primit, la Berlin, premiul pentru studiul legat de modalitățile actuale de tratament ale plăgilor greu vindecabile
-
Actualitateacum 4 luniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 9 luniStar Transmission a donat Cugirului o ambulanță complet echipată, destinată urgențelor sociale din oraș
-
Actualitateacum 9 luniMedic urolog nou, la Spitalul orășenesc Cugir
-
Mondenacum 4 luniMESAJE de PASTELE ORTODOX 2026. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului | cugirinfo.ro