Rămâi conectat

Administraţie

Lista consilierilor locali din Cugir, în mandatul 2020-2024. Vezi cine sunt și ce declaratii de avere au depus

Cugir INFO

Publicat

în

La Cugir, 19 reprezentanți de la trei partide și-au început, oficial, munca de consilieri locali.

Sunt 10 liberali, 5 social-democrați și 4 aleși de la USR-PLUS, majoritatea dintre aceștia aflându-se la primul mandat, care vor avea de administrat orașul, alături de primarul liberal Adrian Teban.

Cine sunt și ce averi au cei care vor ”face legea” la nivel local, în următorii 4 ani, puteți afla în rândurile următoare:

• Balosin Maria Elena (PNL), fost consilier local și în perioada 2016-2020, este economist și lucrează ca secretară la Școala Gimnazială ”I. Pervain” din Cugir. Potrivit declarației de avere, are în proprietate, împreună cu soțul său, un apartament în oraș, cumpărat în 2003. Nu are terenuri, casă sau mașină și nici credite la bănci, în schimb are două conturi de economii, în valoare totală de 87.400 de lei, deschise în 1998 și 2008. Veniturile sale din ultimul an au fost: 43.800 de lei din salariul de la școală, 15.960 de lei ca responsabil financiar într-un proiect derulat de aceeași unitate de învățământ și 9.492 de lei din indemnizația de consilier local, iar soțul său, angajat la UM Cugir, a încasat 24.744 de lei.

• Ferchian loan Mircea (PNL) este jurist, pensionar, fost consilier local și în mandatul 2016-2020. Are în proprietate 2 terenuri agricole în suprafață de 1,01 ha, în Balomir, moștenite în 2016, o casă în Cugir, cumpărată împreună cu soția sa în 1997 și 6 autoturisme: Ford (an de fabricație 2001); Seat (2010); Mercedes (2006); Suzuki Vitara (1995); Audi (2005); Nissan (2009). Veniturile sale din ultimele 12 luni au fost de 24.324 de lei, din pensie și 9.492 de lei din indemnizația de consilier local, iar soția sa a încasat 17.067 de lei din pensie și 50.000 de lei din comerț, ca persoană fizică autorizată.

• Florea Rodica Cristina (PNL) este profesor pensionar și lucrează la Centrul Cultural Cugir, ca inspector de specialitate. Deține mai multe terenuri agricole în suprafață totală de 1,47 ha, în Cugir (Făgețel, Peret, Țelini, Zăvoi, Râul Mic), moștenite în 2009, împreună cu o rudă, iar soțul său a moștenit în 2003 1 ha de teren arabil, în Orăștie și în 1991 o casă (fără a fi precizată localitatea). Mai are trecută pe declarația de avere o mașină – Peugeot, cu an de fabricație 2007; nu are conturi de economii sau credite, iar veniturile sale din ultimul an au fost de 35.716 lei de la Centrul Cultural Cugir și 39.456 de lei pensie. Soțul său, tot profesor pensionar, a încasat 35.532 de lei. De asemenea, familia a mai avut venituri de 750 de lei, din terenuri date în arendă.

• Furdui Călin (PNL) este inginer, dar și profesor la Liceul ”David Prodan” din Cugir și a fost viceprimar în mandatul 2016-2020 (funcție pe care o va ocupa și în următorii 4 ani). Are în proprietate (împreună cu o altă persoană), un teren intravilan de 600 mp, în Cugir (Râul Mare), cumpărat în anul 1999. Nu are apartament, casă sau mașină și nici conturi de economii sau credite, iar veniturile sale din ultimul an au fost de 100.618 lei din salariul de viceprimar și 8.794 de lei din salariul de profesor.

• Mărginean Bota Claudiu (PNL), fost consilier local și în mandatul 2016-2020, este profesor la Școala Gimnazială nr. 3 și la Liceul ”David Prodan” din Cugir. Are în proprietate un spațiu comercial situat în oraș și 2 mașini – Dacia, an de fabricație 2014; Renault, an de fabricație 2017. Nu deține terenuri, apartament sau casă și are un credit de 60.000 de lei, contractat în 2018 și scadent în 2023. Veniturile sale din ultimul an au fost: 52.294 de lei din salariul de profesor; 10.250 de lei din servicii fotografice ca persoană fizică autorizată și 9.429 de lei – indemnizația de consilier local. La acestea se adaugă 77.341 de lei – câștigurile soției sale, care este medic stomatolog, 648 de lei obținuți din chirii și 1.596 de lei – alocația copilului.

• Mureșan Terezia (PNL) este medic, lucrează la Spitalul Orășenesc Cugir și deține, împreună cu alte persoane din familie, un teren extravilan de 4.600 mp în Cugir, cumpărat în 2018, și un apartament în Cluj-Napoca, cumpărat în 2009. Nu are mașini, conturi de economii sau credite, iar veniturile sale din ultimele 12 luni au fost de 343.752 de lei, din activitatea medicală de la spitalul cugirean și 22.992 de lei din activitatea medicală pe care a desfășurat-o la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie Cluj-Napoca.

• Petric Tatiana (PNL) este farmacist, lucrează la propria firmă și a mai fost consilier local în perioada 2016-2020. Proprietățile trecute pe declaraţia de avere sunt toate pe numele soțului său: un teren extravilan de 2.000 mp în Cugir (Râul Mare), cumpărat în 1997; un spațiu comercial în oraș, cumpărat în 1994 și o casă, tot în oraș, cumpărată în 2016. Nu are mașini, conturi de economii sau credite, iar veniturile sale din ultimul an au fost de 33.475 de lei din salariul de farmacist, 624 de lei de la Spitalul Orășenesc Cugir și 9.096 de lei din indemnizația de consilier local. Soțul său a câștigat, de asemenea, 33.475 de lei, din salariul de la aceeași farmacie.

• Popescu Rafael (PNL) este economist, director comercial al unei firme private și a mai fost consilier local în mandatul 2016-2020. Deține un teren intravilan de 19 mp și o casă (fără a fi precizată localitatea în care sunt situate), cumpărate în 2007 și un autoturism VW Polo (fabricat în 2003). Veniturile sale din ultimul an au fost: 53.812 lei – din salariul de director comercial, 1.803 lei ca reprezentant comercial la altă firmă privată, 4.690 de lei – tichete de masă și de vacanță, 9.096 de lei – indemnizația de consilier local; soția sa a încasat 31.453 de lei din salariul de economist la UM Cugir și 5.320 de lei – tichete de masă și de vacanță, iar alocația celor doi copii a fost, în total, 3.204 lei.

• Roșian Flavius (PNL) este medic stomatolog și deține un cabinet privat în Cugir. Potrivit declarației de avere nu are terenuri, apartament, casă sau mașină, dar are un cont de economii în valoare de 20.000 de lei, deschis în 2016. În ultimul an, veniturile sale (obținute de la cabinetul privat) au fost de 30.000 de lei.
Urițescu Cristian Vasile (PNL) este asistent social și șef de birou resurse umane la Spitalul Orășenesc Cugir. Deține, împreună cu soția sa, o casă în oraș, cumpărată în 2014 și un autoturism VW Golf (an de fabricație 2003). Nu are conturi de economii sau credite, iar veniturile sale din ultimul an au fost de 39.931 de lei din salariul de la spital și 492 de lei ca asistent social în cadrul unui proiect; venitul încasat de soția sa – şef birou resurse umane la o companie din Cugir – este confidențial, iar alocația copilului a fost de 1.008 lei.

• Bota Mihaela (PSD) este referent la Spitalul Orășenesc Cugir și a mai fost consilier local în mandatul 2016-2020. Are în proprietate, împreună cu soțul său, un teren intravilan de 300 mp și o casă, în Cugir, cumpărate în 2005, și 2 autoturisme – Ford (fabricat în 2001); Volkswagen (fabricat în 2012). Nu are conturi de economii sau credite și a obținut în ultimele 12 luni venituri de 31.200 de lei din salariul de la spital și 8.640 de lei din indemnizația de cnsilier local. La acestea s-au adăugat veniturile soțului (polițist în Cugir) – 52.775 de lei și alocațiile celor doi copii (1.668 de lei și 17.890 de lei).

• Dumitru Bogdan (PSD) este economist și membru în consiliul de administrație al SCM Șurianu, are o firmă privată și a fost consilier județean în mandatul 2016-2020. Proprietățile trecute pe declarația de avere sunt pe numele unor membri de familie – un teren agricol de 8 ha și un teren forestier de 1 ha în Ocolișul Mic, moștenite în 1996 și o casă în Cugir, cumpărată în 2013. Are un autoturism Audi (an fabricație 2012), nu are conturi de economii sau credite, iar veniturile sale din ultimele 12 luni au fost: 33.190 de lei – salariu și 4.200 de lei indemnizație de membru în CA, de la SCM Șurianu; 10.000 de lei dividende de la firma pe care o deține și 13.140 de lei – indemnizația de la CJ Alba. La acestea s-au adăugat veniturile soției (care sunt confidențiale), salariată la o fabrică din Cugir și alocația copilului, de 1.794 de lei.

• Sava Gheorghe (PSD) este inginer, angajat la Fabrica de Arme Cugir. Potrivit declarației de avere, are în proprietate o casă în Cugir, moștenită în anul 1994, un spațiu comercial în oraș, cumpărat în 2009 și un autoturism Opel (fabricat în 2016). Are două credite – de 48.800 de lei contractat în 2014, scadent în 2024 și de 55.700 de lei, contractat în 2019, scadent în 2024, iar veniturile sale au fost de 100.544 de lei din salariul de la Fabrica de Arme Cugir, la care se adaugă salariul încasat de soția sa, angajată la UM Cugir – 34.569 de lei.

• Simu Mircea (PSD) este jurist, șef serviciu la Fabrica de Arme Cugir și a mai fost consilier local în mandatul 2016-2020. Pe declarația sa de avere este trecută ca proprietate a soției un teren agricol de 1.500 mp, dobândit în anul 2008, prin donație și 2 autoturisme – Ford Focus fabricat în 2001 și Opel Astra fabricat în 2011. Nu deține apartament sau casă și nu are conturi de economii la bănci, însă are un credit de 33.000 de lei, contractat în 2017 și scadent în 2022. Veniturile sale din ultimul an au fost de 88.354 de lei – din salariu și bonificații de la Fabrica de Arme Cugir și 9.492 de lei – indemnizația de consilier local, iar soția sa a încasat 25.000 de lei din salariu.

• Trifan Mircea (PSD), fost director general la UM Cugir, în prezent inginer șef la SC Apa CTTA Alba, a candidat și pentru funcția de primar. Deține, împreună cu soția sa, o casă în Cugir, dobândită prin contract de întreținere, în 2018 și un autoturism Skoda (din 2007). Are patru depozite în bancă, în valoare totală de 115.000 de lei, deschise în 2017 și 2018, dar are și un credit de 48.000 de lei, contractat în 2018 și scadent în 2023. Veniturile sale din ultimul an au fost de 143.731 de lei din salariul de director și 3.936 de lei din cel de inginer. Soția sa a încasat 67.377 de lei din salariul de consilier superior la DGRFP Brașov; 357 de lei dobânda unui depozit la bancă; indemnizații și bursă medicală de la DGASPC Alba, CPC și SPAS Cugir în valoare totală de 7.924 de lei, iar alocația celor doi copii a fost, în total, 5.400 de lei.

• Buda Adrian (PLUS) este contabil la o firmă privată. Are în proprietate, împreună cu soția sa, un teren intravilan de 458 mp, în Vinerea, cumpărat în 2012; o casă construită în aceeași localitate, în 2016 și un autoturism Fiat Punto (cu an de fabricație 2001). În acest an a contractat un credit de 59.000 de lei, scadent în 2025, iar veniturile sale din ultimul an au fost de 16.800 de lei din salariu, la care se adaugă veniturile soției: 10.200 de lei ca salariată la aceeași firmă, 4.550 de lei stimulent de inserție și alocațiile celor doi copii, în valoare totală de 2.336 de lei.

• Cetean Emil (USR) este profesor. Deține împreună cu soția sa un apartament în Cugir, cumpărat în 2002 și un autoturism Fiat (cu an de fabricație 2008). În ultimul an a avut venituri de 45.000 de lei, din salariul de la Colegiul Economic Alba Iulia.

• Nemeș Claudiu (USR) este președintele organizației formațiunii politice din Cugir și vicepreședinte pe județ. Nu deține terenuri, apartament, casa sau mașini, iar veniturile sale din ultimele 12 luni au însumat 42.000 de lei, ca salariat al unei firme din Sebeș.

• Serdiuc Alin Flaviu (USR) a candidat și pentru funcția de primar. Vine din mediul privat, este asociat unic la o firmă și asociat la alte 4, iar conform declarației de interese, are un contract pentru catering în valoare de 416.513 lei cu Primăria Cugir, cu o durată de 3 ani (începând din 24 octombrie 2018), câștigat prin licitație. Are în proprietate, potrivit declarației de avere, trei terenuri agricole în Cugir (Zăvoi), cu suprafață totală de 2.599 mp, cumpărate în anul 2015, nu are apartament sau casă și are o autoutilitară Dacia Dokker (an de fabricație 2013). Veniturile sale din ultimul an au fost de 9.459 de lei din salariul de director de firmă, iar soția sa a încasat: 10.016 lei ca economist la aceeași firmă; 13.027 lei de la o firmă de jocuri de noroc; 52.750 de lei din restituirea împrumutului acordat firmei și alocația copilului a fost de 1.602 lei.




Publicitate
Un comentariu

Un comentariu

  1. Floricica Dansatoarea

    20.12.2020 la 23:35

    Se pare că nu toți dinozaurii au prins extincția. Cultura pe Facebook creează votanți?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Administraţie

Investiție de 1,2 milioane de lei pentru extinderea rețelei de canalizare pluvială în Cugir și Vinerea

Cugir INFO

Publicat

în

Primăria Cugir pregătește realizarea unor lucrări de extindere și modernizare a rețelei de canalizare pluvială, atât în localitatea Vinerea, pe străzile Arinului, Toamnei și Teiului, cât și în orașul Cugir, pe strada Cloșca și pe Intrarea Aurel Vlaicu.

Valoarea investiției este estimată la 1,2 milioane de lei, fără TVA, iar durata totală a proiectului este de 38 de luni, dintre care două luni sunt alocate proiectării și 36 de luni execuției lucrărilor.

Potrivit documentației tehnice, proiectul prevede realizarea a 328 de metri de conducte din PVC, montarea a 24 de cămine de vizitare, a 50 de guri de scurgere prevăzute cu grătare din fontă, precum și construirea unei stații de pompare a apelor pluviale.

În localitatea Vinerea, pe strada Teiului, unde există deja două rețele de canalizare pluvială, proiectul vizează înlocuirea rigolelor stradale cu guri de scurgere. Totodată, va fi necesară devierea pe o lungime de 36 de metri a rețelei de canalizare menajeră, care obturează parțial secțiunea de curgere a unui cămin pluvial.

Pe străzile Arinului și Toamnei sunt prevăzute colectoare noi, cu lungimi de 243, respectiv 183 de metri. Acestea vor asigura evacuarea apelor pluviale direct în râul Cugir, prin intermediul unei guri de vărsare dotate cu clapetă. Noul sistem va prelua inclusiv o parte din debitul colectat de pe strada Principală și, implicit, de pe strada Teiului.

În orașul Cugir, pe strada Cloșca, va fi construit un colector cu o lungime de 245 de metri, care va fi racordat la rețeaua existentă în zona intersecției cu strada Făgețel.

De asemenea, pe Intrarea Aurel Vlaicu, arteră cu profil înfundat, este prevăzută realizarea unui colector de 88 de metri. Din cauza diferențelor de nivel, evacuarea apelor pluviale va necesita instalarea unui sistem de pompare, prin intermediul unei conducte de refulare cu lungimea de 97 de metri.

Conform documentației tehnice, investiția urmărește asigurarea evacuării permanente a apelor meteorice, îmbunătățirea funcționării sistemului de colectare a apelor pluviale și reducerea riscului de poluare.




Citește mai mult

Administraţie

Orașul Cugir investește în regenerare urbană: noi spații verzi, zone de agrement și infrastructură pentru mobilitate durabilă

Cugir INFO

Publicat

în

Proiectul „Regenerare urbană inteligentă, durabilă și incluzivă în Orașul Cugir, județul Alba” beneficiază de o finanțare nerambursabilă de peste 16,9 milioane de lei prin Programul „Regiunea Centru” 2021–2027.

Orașul Cugir face un pas important spre dezvoltarea unor spații publice moderne, accesibile și prietenoase cu mediul, prin implementarea proiectului „Regenerare urbană inteligentă, durabilă și incluzivă în Orașul Cugir, județul Alba”. Investiția urmărește valorificarea unor terenuri degradate sau insuficient utilizate și transformarea acestora în zone dedicate recreerii, sportului, educației ecologice și socializării.

Contractul de finanțare, încheiat de autoritățile publice locale cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, în calitate de Autoritate de Management a Programului „Regiunea Centru” 2021–2027, are o valoare totală de 35.994.604,04 lei, din care 16.916.020,00 lei reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Proiectul este finanțat în cadrul Priorității 8 – „O Regiune Atractivă”, Acțiunea 8.2 – Dezvoltare urbană integrată prin regenerarea spațiilor publice, punerea în valoare a patrimoniului, infrastructurii culturale și a potențialului turistic din orașele Regiunii Centru. Finalizarea investiției este prevăzută pentru sfârșitul anului 2029.

Proiectul răspunde nevoilor identificate în documentele strategice de dezvoltare locală, care evidențiază deficitul de spații verzi și de zone de recreere în anumite cartiere, precum și necesitatea dezvoltării unor alternative accesibile pentru petrecerea timpului liber în aer liber.

„Regenerarea urbană nu înseamnă doar amenajarea unor terenuri, ci și crearea unor oportunități reale pentru oameni de a se întâlni, de a face mișcare și de a se bucura de natură, aproape de casă. Printr-un proiect precum cel pregătit de orașul Cugir, spațiile insuficient valorificate pot deveni locuri vii, care susțin educația ecologică, activitățile culturale și relațiile dintre membrii comunității. În același timp, dezvoltarea infrastructurii pentru pietoni și bicicliști contribuie la o mobilitate mai curată și mai accesibilă. Investițiile susținute din fonduri europene, precum cea propusă la Cugir, sunt importante pentru dezvoltarea durabilă a orașelor din Regiunea Centru, deoarece îmbină protejarea mediului cu îmbunătățirea calității vieții și cu valorificarea potențialului local, iar cele 26 de proiecte finanțate, până acum, prin Acțiunea 8.2 a Programului Regiunea Centru, în valoare de aproape 80 de milioane de euro, certifică această nevoie de dezvoltare”, a declarat Simion Crețu, director general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru.

Trei componente pentru o dezvoltare urbană durabilă

Investiția este structurată în jurul a trei componente principale, concepute pentru a răspunde nevoilor comunității și pentru a valorifica resursele naturale și spațiile cu potențial de dezvoltare din orașul Cugir și din zona localității componente Vinerea.

1. Amenajarea Poienii cu Goruni ca spațiu educativ și recreativ

Prima componentă vizează transformarea Poienii cu Goruni într-un „laborator viu”, destinat activităților culturale și educative, atelierelor tematice, lecțiilor de ecologie în aer liber și activităților pentru copii. Zona, deja cunoscută pentru evenimentele comunitare, inclusiv Festivalul de Folclor, va beneficia de noi oportunități pentru petrecerea timpului liber și desfășurarea activităților în natură.

2. Dezvoltarea unei baze de agrement cu profil acvatic

A doua componentă prevede amenajarea unei baze de agrement cu oglinzi de apă și zone destinate sportului, jocului, picnicurilor și activităților comunitare. Investiția vizează o zonă insuficient amenajată din apropierea râului Cugir, în partea de sud-est a localității Vinerea, unde un teren nevalorificat urmează să fie transformat într-un spațiu public cu funcțiuni recreative și sociale.

3. Crearea unui inel pietonal și velo

Cea de-a treia componentă urmărește realizarea unui inel pietonal și velo, care va integra piste pentru biciclete, trasee pentru plimbare și alergare, puncte de odihnă și traversări amenajate. Noua infrastructură va contribui la îmbunătățirea accesibilității și conectivității și va încuraja deplasările nemotorizate, ca parte a unui stil de viață activ și sustenabil.

Beneficii pentru comunitate și economia locală

Beneficiarii direcți ai proiectului sunt cei 21.376 de locuitori ai orașului Cugir și ai localităților componente, care vor avea acces la noi spații pentru recreere, sport și activități în aer liber, precum și la o conectivitate îmbunătățită între zonele de interes.

Prin regenerarea terenurilor insuficient valorificate și dezvoltarea infrastructurii pentru mobilitate activă, proiectul urmărește îmbunătățirea peisajului urban, crearea unor spații de întâlnire și socializare și încurajarea unui stil de viață sănătos. Totodată, amenajarea unor zone de agrement atractive poate contribui la dezvoltarea turismului local și poate genera oportunități pentru operatorii economici din domeniul serviciilor, comerțului și activităților recreative.

Beneficii indirecte sunt așteptate și pentru locuitorii localităților învecinate și pentru persoanele care tranzitează zona, prin dezvoltarea unor spații publice și a unei infrastructuri de recreere și mobilitate conectate la viața orașului.

Prin această investiție, Primăria Orașului Cugir urmărește să transforme zonele degradate sau insuficient utilizate în spații publice funcționale, accesibile și incluzive, în care natura, mobilitatea durabilă și viața comunitară să se completeze reciproc. Proiectul contribuie astfel la obiectivul dezvoltării unui oraș mai verde și mai atractiv, în care investițiile în infrastructură susțin creșterea calității vieții și valorificarea potențialului local.




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir