Potrivit recomandărilor făcute de Comisia Europeană, „prevenirea transmiterii dezavantajelor de la generaţie la generaţie este o investiţie crucială în viitorul Europei, cu beneficii pe termen lung pentru copii, economie şi întreaga societate”.

În acest context, s-a acţionat de către autorităţile române ca educaţia timpurie să fie corelată pozitiv cu rate mai mari de absolvire a şcolii şi de angajabilitate şi mai mici de infracţionalitate. Un recent raport pe patru ani către parteneri şi investitori privin derularea în România a Programului „Fiecare copil în grădiniţă”, evidenţiază faptul că acei copii care sunt expuşi de timpuriu limbajului şi cărţilor devin elevi mai buni la şcoală şi adulţi mai uşor de angajat mai târziu. Tot respectivul raport relevă faptul că investiţia în programe de educaţie timpurie este esenţială pentru a rupe cercul sărăciei multigeneraţionale şi, în acelaşi timp, este o dovadă de economie inteligentă.
Referindu-se la rezultatele cumulate în perioada 2010-2014, precum şi la efectele reale ale programului, directorul adjunct al Şcolii Gimnaziale „Singidava” Cugir, prof. Gabriela Lupu, arăta că „există o evoluţie şi un progres clar datorită acestei abordări. Mulţi dintre copii sunt acum integraţi, iar părinţii lor au mai mult respect faţă de profesori şi faţă de ei înşişi. Sunt mai toleranţi şi mai înclinaţi să respecte un program”. Potrivit profesoarei, iniţiativa înscrierii în programul „Fiecare copil în grădiniţă” a pornit în 2010, ca urmare a organizării „Atelierelor de vară” pentru copiii care urmau să intre în clasa a I-a, după modelul atelierelor de vară pentru limba engleză, promovate de prof. Delia Niculaş, şi care s-au finalizat cu o reuşită prin organizarea „Grădiniţei estivale”, datorită faptului că au fost cuprinse toate activităţile de formare a şcolarului mic. Aceste demersuri au condus şi la constatarea nivelului scăzut de educaţie al copiilor din familiile defavorizate, devansând strategia locală prin implementarea conceptului de „Educaţie timpurie”.
„În perioada 2011-2012, am realizat în cadrul şcolii gimnaziale, o grupă pe nivel simultan (grădiniţă) cu 20 de copii, cu finanţarea postului de către ISJ Alba şi cu parteneriatul Ovidiu Ro. De atunci, numărul copiilor incluşi în proiect a crescut, iar conceptul de integrare a prins contur prin cuprinderea preşcolarilor în grupele grădiniţelor arondate la Şcoala Gimnazială „Singidava”. În paralel, s-a acţionat ca familiile copiilor să fie stimulate şi să-şi înscrie copiii la grădiniţă, să frecventeze zilnic cursurile. Pentru aceasta, primesc tichete sociale în sumă de 50 lei/lună, îmbrăcăminte, rechizite, materiale sanitare, vitamine etc”, ne-a declarat Gabriela Lupu. Am mai aflat că au loc şedinţe lunare cu părinţii, sesiuni educative pentru mame şi serbări şcolare. „Am constatat faptul că cei 40 de copii care beneficiază acum de acest program frecventează cursurile, sunt mult mai autonomi în activitatea zilnică, dezvoltă abilităţi de joc, de comunicare, schimbare pozitivă de comportament, iar părinţii lor devin mult mai responsabili faţă de nevoile educative ale copiilor. A scăzut, de asemenea, numărul absenţelor”, a precizat directoarea adjunctă. Un rol esenţial l-a jucat, potrivit Gabrielei Lupu, mediatoarea şcolară Gabriela Pienar, care a bătut din uşă în uşă pentru identificarea grupului ţintă şi care, pe parcursul anului şcolar, ţine legătura permanent cu familiile acestor copii. „Deprinderea de a veni zi de zi la grădiniţă îi va ajuta pe copii şi în învăţământul primar, ceea ce va conduce şi la scăderea riscului de abandon şcolar”, susţine doamna Lupu.
După cum am aflat, ca urmare a faptului că proiectul se desfăşoară în condiţii bune, şcoala a ieşit de sub monitorizare, cadrele didactice fiind formate pe cerinţele proiectului şi activitatea se derulează autonom prin coordonarea prof. învăţământ preşcolar Ilona Bârsan, de la Grădiniţa „Prichindel” Cugir.

Constantin PREDESCU