După două milenii, Singidava, cetatea dacilor liberi de la Cugir, va redeveni ceea ce a fost și mai mult decât atât: administrația locală, sprijinită de mândrii urmași ai celor care au creat aici un avanpost al Daciei libere, intenționează să reconstituie cetatea antică.

Informația a fost confirmată pentru Ziarul „Unirea” de primarul Cugirului, Adrian Teban, care a subliniat că intenția este una cât se poate de serioasă și concretă: ”Peste 5 ani, când am înțeles că Festivalul Cetăților Dacice se va desfășura din nou la Cugir, dacii noștri vor lupta pentru apărarea unei cetăți așa cum a fost Singidava acum două milenii”. Cei care au urcat sâmbătă, 25 iunie, pe dealul Cetate, simbolul de necontestat al Cugirului, au putut să observe în configurația dealului, rezistând vitregiilor vremii, puternicul val de apărare durat din pământ şi piatră, în secolele III-II a.Chr. Însă primii locuitori ai dealului “Cetate” sunt mult mai vechi, urmele de locuire fiind descoperite numai pe pante. Aceștia au fost purtătorii culturii Sighişoara-Wietenberg din perioada mijlocie şi târzie a epocii bronzului (sec. XVII-XIII a.Chr.). În faza de apogeu a civilizaţiei dacice, începând de la sfârşitul secolului al II-lea, s-a definitivat amenajarea platoului superior şi a teraselor, iar vechiul val de apărare a fost înlocuit cu unul nou, mult mai puternic, întărit cu un masiv zid de piatră făcut din enormi bolovani de râu uniţi cu pământ, zid pentru amplasarea căruia s-a săpat în stâncă un pat de peste 3 metri, consolidarea făcându-se prin puternici contraforţi din stânca păstrată. Ar fi ceva de lucru pentru cei din Cugir pentru reconstituirea cetății Singidava, însă nu e imposibil de realizat, ținând cont că înaintașii lor nu au avut la dispoziție tehnica de azi, cărând în vârf blocurile de piatră și lutul doar pe care trase de animale… În spatele noului val de pământ şi al zidurilor de piatră, pe platoul superior, a fost descoperit un ”mormânt princiar”, ce a aparţinut unui tarabostes local, în jurul a 35 de ani, probabil conducătorul unui trib din zona văii Cugirului. Războinicul a fost incinerat într-un car de paradă cu patru roţi, alături de care s-au găsit resturile incinerate a trei cai, dar şi numeroase obiecte realizate din fier, bronz, argint şi aur. Mormântul a fost datat într-o perioadă anterioară Regatului lui Burebista, la începutul secolului I înainte de Christos. Rememorând ritualul de înmormântare de acum peste 2000 de ani, sâmbătă, târziu în noapte, pe stadionul Parc din Cugir – unde s-au concentrat o mare parte a manifestărilor prilejuite de cea de-a X-a etapă a Festivalului Cetăților Dacice – a fost aprins Rugul Dacic și a fost reînviat ritualul de incinerare al unui soldat dac. Cele trei zile ale festivalului au fost pentru cugireni și pentru turiștii veniți în oraș un prilej de a participa la manifestările bogat organizate de Consiliul Județean Alba, Centrul de Cultură ”Augustin Bena” cu sprijinul nemijlocit al Primăriei Cugir: simpozioane, piese de teatru, concursuri pe teme istorice între școlile din Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu, Săsciori, lupte între daci şi romani, ateliere antice, cascadorii ecvestre cu cei mai renumiţi cascadori români şi concerte în aer liber, invitată specială fiind trupa Phoenix, cea care știe atât de bine să ne cânte despre dacii noștri liberi. Au creat un spectacol istoric, extrem de aproape de realitate, pe lângă ”dacii liberi” din Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu, Săsciori și trupele: ”Terra Dacica Aeterna”, ”Nimfele Daciei”, ”Ludus Apulensis”, ”Magna Nemesis”, ”Legiunea a XIII-a Gemina” și ”Lupii Apoulonului”, ”Vulturii Carpaților” coordonator cascadorul Dan Motanu.

Nicoleta IDITA -TOMUŢA