De numele lui Ioan Pop de Popa, fondatorul școlii moderne românești de chirurgie cardiovasculară, se leagă realizarea primei inimi și a primului plămân artificial din România, în colaborare cu… Uzina de Armament Cugir „CP-4”, conform brevetului nr. 453/1954 – (1953 – 1954)!

Este deja binecunoscută priceperea meseriașilor de la Uzinele din Cugir, pentru care nicio piesă nu era imposibil de realizat. Dar chiar și o inimă artificială, între primele 4 inimi artificiale realizate în lume?! Nimic imposibil pentru celebrii artizani de la Uzinele din Cugir! Interesat de acest prototip, chiar realizatorul primului transplant cardiac din lume, profesorul sud-african Cristiaan Barnard a vizitat România, ulterior, în 1972, unde a făcut operații asistat de profesorul Ioan Pop de Popa. Specialiştii de la Uzina Mecanică Cugir care au contribuit la realizarea acestui prototip au fost Corneliu Caşin, Nicolae Sterca, Clement Lupşe, Nicolae Teodoru. Evident, sprijiniți de echipele lor de meseriași de la acea vreme.

Profesorul Ioan Pop de Popa descrie în cartea sa prototipul inimii artificiale realizată la Cugir: ”Circulația extracorporeală – CEC – se efectuează, după cum am spus cu un complex mecanic format din 3 subansamble: subansamblul pompelor (cord artificial), subansamblul oxigenator (plămân artificial) și subansamblul de aspirație. Subansamblul pompelor are rolul înlocuirii funcției de pompă a cordului principal, fiind alcătuit din dispozitive de pompare-refulare. (…) Aparatul dispune de 3 pompe: una arterială, pentru refularea sângelui oxigenat în linia arterială la pacient, a doua, pentru asigurarea aspirației sanguine din cardiotomie și din cavitatea pericardică și a treia, pentru sucțiune cardiacă vent”.

Profesorul Ioan Pop de Popa povestește că, în ţară, invenția a fost privită cu zâmbete ironice, fiindcă organele artificiale erau considerate un domeniu fantezist. Dar în afara ţării a fost foarte bine văzută această realizare. ”Cu inima artificială am început operaţiile experimentale pe cord deschis, inclusiv primele transplanturi cardiace experimentale, dar pe câini, cu cercul ştiinţific studenţesc, din care făceau parte la acea vreme studenţii Ion Dobocan (n.r. celebru medic cugirean), Mircea Iosifaș şi Radu Deac. De altfel, aici îşi au originea actualele transplanturi cardiace la om din România, în aceste experimente făcute în perioada 1953-1957, când despre această problemă nici nu se discuta în literatura medicală, ci numai în două-trei centre de vârf. Profesorul Radu Deac are meritul, cu şcoala sa, de a le fi încununat cu succes, de a fi putut continua la Târgu-Mureş experimentele începute de mine împreună cu ei, când erau încă studenţi, şi de a le fi aplicat la om. Radu Deac a realizat împreună cu Şerban Brădişteanu primul transplant de inimă din România”, povestea profesorul Ioan Pop de Popa într-un interviu pentru presa centrală.

”În perioada aceea lucram în uzină, mecanic șef. Piese pentru acest agregat s-au realizat la Prototip, Sculărie și Mecanică. Atunci nu am cunoscut importanța acestei lucrări dar, printre colegii mei au fost care au lucrat la subansamble. Probele s-au făcut la uzina din Cugir, iar omologarea la Tg. Mureș, Cluj și București. S-a obținut brevet de către academicianul Ioan Pop de Popa. Ca urmare a realizării acestui produs, România a fost vizitată de profesorul Cristiaan Barnard, autorul primei operații pe cord deschis din lume, în Africa de Sud. Inima artificială era folosită pentru asigurarea circulației sângelui în corpul omenesc atât timp cât chirurgul opera pe cord deschis. Același aparat s-a folosit și pentru oxigenarea plămânilor, sub denumirea de cord-pulmon 4” spunea ing. Aurel Voicu.

 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS