Actualitate
Impresiile istoricului Zoltan Banner despre realizarea frescelor de pe actualul Centru Cultural și atmosfera „satului” Cugir de la începulul anilor ’60
Centrul Cultural Cugir a menționat un articol publicat în anul 1960 care relatează, în detaliu imaginea frescelor din actuala clădire a Centrului Cultural din Cugir, dar și atmosfera anilor ’60, când autorul articolului a petrecut câteva zile în oraș.
Note despre un oraș în creștere al clasei muncitoare
Articol apărut la Cluj în ziarul Utunk, semnat de Banner Zoltan(17 iunie 1960).
Presa vremii relatează cu amănunte realizarea frescelor din actuala clădire a Centrului Cultural Cugir precum și pictorii acestora, iar prin intermediul autorului articolului, care probabil a petrecut câteva zile la noi în oraș, avem și o descriere mai amplă a atmosferei locului în anii 60. Un articol plin de elemente descriptive și presărat cu umor, despre Cugir în anii 60.
Dacă pășim în afara ușii de sticlă duble și străbatem foaierul noii case de cultură – nu demult a trecut prin fața noastră prima furtună de vară timpurie – spre stânga ne apare în față noul Cugir cu cele șaizeci de blocuri de locuințe, pe balcoane flori și cărucioare de copii în curți tufe de lilieci, arbori de lămâi și peri.
Abecedarul Cugirean
Acum nouă ani a fost turnată în pământ prima literă fundament de beton. Prima din cele 8 blocuri pentru tineri. De atunci tot mai mult se îndepartează valurile de porumb și orz și, din an în an, fabrica este cuprinsă tot mai mult de oraș, în a cărei dezvoltare puternică, aproape de pe o zi pe alta, tinerii devin adulți și batrânii întineresc.
Odinioară Cugirul a fost un sat deosebit. Doar câțiva dintre locuitori lucrau în fabrică. O brazdă de pământ primită de la părinți ține și acela care s-a dus totuși să lucreze ca muncitor.
Din satele din împrejurimi și din ținuturi mai îndepărtate sunt ceilalți acaparați.
Așa au dorit, prin schimbarea permanentă a mentalității muncitorești să zdrobească voința clasei sociale. – așa a spus nea Briciu, a cărui tată dobora păduri, iar el a devenit constructorul perioadei comuniste. S-a confruntat până la sfârșit cu toate etapele acestui proces de decenii. În august 1944 a stat în fața primei comisii a fabricii. De atunci, de două ori, a fost secretar al organizației de partid, are trei băieți muncitori, a construit casa din împrumut și acum colectează din propriu destin date pentru „economia politică” cugireană.
„Milițianul/paznicul stătea chiar și lângă utilaje, în spatele nostru. Dacă cineva lipsea o zi –carcera. Dacă lipsea doua zile – închisoare. Sindicat nu aveam. 350 lej plăteam pentru un pat. Aveam un medic la trei mii de persoane. Piața era doar o dată pe săptămână, duminica, dar așa scump era ca de abia ne cumpăram ceva. Probabil, nu voi putea mulțumi partidului niciodată pentru ce mi-a oferit”.
Între timp părăsim strada șerpuită a vechiului Cugir, pe alocuri încă pavată cu piatră, și călcăm pe asfaltul noului Cugir. Cu barbați nu ne-am prea întâlnit. În aceste ore de după masa, această zonă pare a fi a femeilor și copiilor. În vecinatatea blocurilor marginale deja se toarnă beton la etajul doi al noului rând de blocuri.
Aici ne ghidează un nou cronicar: Emil Stroe, constructor cugirean care în plimbare ne povestește despre literele abecedarului.
„De abia au fost meșteri constructori mai în vârstă de 30 ani. Nici din rândul locuitorilor nu erau mulți. Aici, de expemplu, sunt cele 8 blocuri pentru tineri. Primele 3 sunt locuite de tinere familii.
În blocul 4 locuiește formația și artistul de flaut/fluier Ilie Mateiaș care este dascălul vlăstarelor Cugirene, predându-le acompaniament și cântece populare. Blocul 5 este al fetelor. În jurul lui, o sută de camioane au dus molozul și au adus pământ pentru construcția celui mai frumos parc. Blocurile 6-8 erau ale baieților, locuințe-garsoniere.
Anul trecut de 8 Martie locuitorii acestora au surprins fetele cu radio și pick-up. În semn de mulțumire i-au învățat să facă curățenie și să facă ordine în dulap, chiar mai mult, să gătească ceva și să spele. ( asta probabil nu au facut-o de bună voie ci cu gândul că probabil, într-o zi, și ele se vor muta în blocurile 1-3.)
Acestea sunt blocurile a,b,c si d pentru tineri ingineri, muncitori de elită și familii în formare, în apartamente cu 1-2-3 camere, cu faianță și gresie în baie.
Dar s-a construit și ,,litera mare a abecedarului’’: construcții comunitare și locuri de distracție – spital, liceu de zi și seral, stadion, casa de cultură, ștrand, grădina de vară și parcuri.
Imagini nu prea sunt în camerele cugirene. Se găsesc totuși covoare populare, tapeturi și așternuturi. Cărți am găsit peste tot: pe masă, pe pat, pe rafturi, la cupluri căsătorite și în locuițele burlacilor.
În anul 1959 numărul cititorilor în bibliotecă era de 8373. Nici o carte nu se întoarce până nu este citită de toată familia. Interesant că acești noi sosiți în oraș și întemeietori de oraș îndrăgesc Vernet. Dar au „stors” în citit și Balzac, Cezar Birotteau și Zaharia Stancu
„Rădăcinile sunt amare” sau „Fii omului cu inima de piatră” sau „Omul de aur” de Jokai Mor. Setea de cultură este de nestăvilit. Este interesant cât de ușor renunță la vase/căni și picturi pe sticlă, moștenirea bunicilor de sute de ani, care nu-și mai găsesc locul în noile apartamentele orășenești. (Acestea sunt duse acasă de pictori și în mod uimitor, această nesecată artă populară hrănește și duce la realizarea noilor fresce.
Promisiune pentru adulți
În acea după masă, când am plecat din Cugir, în poarta fabricii, una din brigadele tinere ale turnătoriei a fost așteptată de grupa de pionieri: brigada lui Herța Vasile. În numele celor 300 de pioneri din orașel, băiețelul cu păr șaten saluta eroii concursului-congres care au terminat cu 2 săptămâni față de plan și acum, când aceste rânduri vor apărea, probabil, în zilele de după congres turnătoria va alimenta oțelul cugirean în matrițe. Buchete de lilieci au fost dăruite și au promis că după maturizare și ei vor munci la fel de sârguincioși pentru comunism la fel ca și acești oameni de douăzeci de ani.
Până când acești copii vor crește va trebui să scriu un alt fel de reportaj despre Cugir: „Orașul din jurul fabricii”, a transmis Centrul Cultural Cugir.
Actualitate
Cugirul și-a omagiat delegații care au participat la Marea Unire din 1 Decembrie 1918
Ceremonie comemorativă, la Cugir, în cadrul tradiției „Patria recunoscătoare, Clopotele Întregirii”, dedicată celor 11 reprezentanți ai Cugirului care au luat parte la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Orașul Cugir a marcat un nou moment de recunoștință și respect față de înaintașii care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul tradiției „Patria recunoscătoare, Clopotele Întregirii”, manifestare dedicată anual reprezentanților cugireni care au participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Ceremonia comemorativă a avut loc la placa-simbol amplasată pe frontispiciul Primăriei Orașului Cugir, unde au fost prezenți primarul Adrian Teban, viceprimarul Călin Furdui, directoarea Centrului Cultural Cugir, Diane Dobrean, consilierul local Cristian Urițescu și consilierul județean Dan Cherecheș.
În semn de omagiu pentru cei care au reprezentat comunitatea cugireană în momentul istoric de la 1 Decembrie 1918, participanții au depus o jerbă de flori. Manifestarea a continuat cu un moment de reculegere și intonarea Imnului Național al României, gest simbolic prin care a fost cinstită memoria celor care au contribuit la realizarea idealului național.
Cei 11 reprezentanți ai Cugirului la Marea Adunare Națională din 1918
Numele celor care au dus vocea comunității cugirene la Alba Iulia, în urmă cu peste un secol, rămân înscrise în istoria locală:
- Romul Crișan
- Traian Lupea
- Ioan Marghita
- Ariton Migia
- Ioan Mihu
- Aurel Muntean
- Nicolae Muntean
- Petru Roman
- George Siboțean
- Aurel Vlad
- Ioan I. Vulcu
Prin participarea lor la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, acești reprezentanți au devenit parte a unui moment fundamental din istoria României, contribuind la exprimarea voinței de unire a românilor din Transilvania cu România.
Cugirul își păstrează vie memoria istorică
Manifestarea „Patria recunoscătoare, Clopotele Întregirii” reprezintă un prilej de evocare a trecutului și de reafirmare a respectului față de personalitățile locale care au contribuit la istoria națională.
Prin acest gest anual de comemorare, comunitatea din Cugir păstrează vie memoria celor 11 delegați și transmite generațiilor viitoare importanța respectării istoriei, a identității naționale și a valorilor care au stat la baza Marii Uniri.
Cugirul își onorează astfel înaintașii și contribuția lor la unul dintre cele mai importante momente din istoria României.
Constantin PREDESCU
Actualitate
Vasile Palfi și prietenii, ediția a III-a la Cugir. Artiștii locali au susținut educația prin muzică
Muzica folk, tinerele talente și spiritul solidarității s-au întâlnit la Cugir, în cadrul celei de-a III-a ediții a evenimentului „Vasile Palfi și prietenii”. Organizat la inițiativa artistului Vasile Palfi, în parteneriat cu Rotary Club Cugir Anima Mundi, evenimentul a adus pe scenă interpreți locali, copii și tineri, având în centrul său proiectul caritabil „Susține educația”.

Manifestarea a fost mai mult decât o întâlnire dedicată muzicii folk. A fost un prilej de promovare a talentului artistic, de apropiere între generații și de implicare a comunității într-o cauză dedicată sprijinirii educației.
Deschiderea evenimentului a aparținut organizatorilor, care au subliniat importanța muzicii și a generozității în construirea unei comunități unite.
„Suntem la cea de-a III-a ediție «Vasile Palfi și prietenii», un eveniment care începe să-și contureze propria tradiție în viața culturală a Cugirului. Organizată din inițiativa artistului Vasile Palfi, împreună cu Rotary Club Cugir Anima Mundi, întâlnirea depășește și în acest an dimensiunea unui simplu eveniment artistic și se așază sub semnul unui proiect dedicat educației”, a fost mesajul transmis la începutul manifestării.
Dorina Satmari, implicare în proiectele dedicate comunității
Un rol important în organizarea evenimentului l-a avut prof. Dorina Satmari, președinta Rotary Club Cugir Anima Mundi. Designer vestimentar de profesie, aceasta îmbină activitatea creativă cu implicarea în proiecte de voluntariat și inițiative dedicate comunității.
Dorina Satmari a participat și la organizarea primelor două ediții ale evenimentului „Vasile Palfi și prietenii”, contribuind la dezvoltarea unei manifestări care își propune să devină o tradiție culturală locală.
Prin activitatea Rotary Club Cugir Anima Mundi, aceasta susține proiecte în care educația, solidaritatea și implicarea civică ocupă un loc important.
Copiii și tinerii au adus muzica folk pe scenă
Programul artistic a fost deschis de Grupul Folk Hojda, ai cărui membri au oferit publicului un moment muzical dedicat tinereții și bucuriei de a cânta împreună.
Copiii au interpretat piesele „Am un pitic”, „Colo-n vale” și „Dacii liberi”, demonstrând că pasiunea pentru muzică poate deveni un mijloc de exprimare și de dezvoltare personală.
Pe scenă a urcat apoi grupul ACUSTIC, coordonat de Attila Doszlop, din cadrul Centrului Cultural Cugir. Formația promovează muzica folk și încurajează apropierea tinerilor de activitățile artistice, punând accent pe expresivitatea vocii și acompaniamentul instrumental.
Un alt moment al serii a fost susținut de grupul Centrului pentru Tineri al Catedralei din Cugir, coordonat de părintele Adrian Cebotari. Tinerii provin din mai multe unități de învățământ și participă la activități culturale, concursuri, tabere și proiecte precum Young Life și ITO.
Pregătirea muzicală a grupului este sprijinită de Deak Carol, care contribuie la formarea și dezvoltarea talentului artistic al tinerilor.
Proiectul „Susține educația”, momentul de solidaritate al evenimentului
Dincolo de programul artistic, evenimentul a avut și o componentă caritabilă. Tinerii de la Interact s-au implicat în susținerea proiectului „Susține educația”, trecând printre spectatori cu urnele destinate colectării de donații.
Organizatorii au prezentat inițiativa drept o invitație la solidaritate și implicare, fiecare contribuție urmând să susțină cauza educației.
„Nu vi se cere un gest mare, ci, dacă simțiți și aveți posibilitatea, un gest făcut din inimă”, a fost mesajul adresat publicului.
Implicarea tinerilor de la Interact a demonstrat, încă o dată, importanța voluntariatului și a participării active la proiectele comunitare.
Vali Iloae și Carmen Sulincean, printre invitații serii
Programul muzical a continuat cu Vali Iloae, interpret de muzică folk și unul dintre cugirenii care au păstrat legătura cu orașul natal, în ciuda experiențelor de viață din afara acestuia.
Pe scenă a urcat și Carmen Sulincean, cunoscută pentru implicarea în activitățile Centrului LOTUS și în proiectele comunitare din Cugir. Pasionată de muzica folk, aceasta a adus în fața publicului bucuria interpretării și emoția cântecelor care apropie oamenii.
Vasile Palfi, „Omul cu chitara”, în centrul întâlnirii muzicale
Momentul central al serii i-a aparținut artistului Vasile Palfi, inițiatorul evenimentului care îi poartă numele.
Cunoscut de publicul cugirean drept „Omul cu chitara”, Vasile Palfi este o prezență familiară în viața culturală a orașului, fiind legat de muzica folk de-a lungul mai multor decenii.
De profesie inginer, acesta a păstrat muzica aproape de suflet și a transformat pasiunea pentru cântec într-un mod de a aduce oamenii împreună.
Prin inițiativa „Vasile Palfi și prietenii”, artistul a reușit să reunească interpreți consacrați, tineri aflați la început de drum și iubitori ai muzicii folk, într-un proiect care îmbină cultura cu generozitatea.
Evenimentul este organizat împreună cu Rotary Club Cugir Anima Mundi și urmărește să contribuie atât la viața culturală a municipiului, cât și la susținerea educației.
Dorina Satmari: „Să ne revedem cu bine la următoarea ediție!”
La finalul manifestării, prof. Dorina Satmari, președinta Rotary Club Cugir Anima Mundi, le-a mulțumit artiștilor, copiilor, tinerilor, coordonatorilor și tuturor celor care au contribuit la organizarea evenimentului.
„Le mulțumesc din suflet tuturor artiștilor care au urcat pe scenă, copiilor și tinerilor care au cântat cu atâta entuziasm, coordonatorilor care le cultivă talentul și tuturor celor care, prin muncă și implicare, au contribuit la reușita evenimentului. O seară binecuvântată tuturor și să ne revedem cu bine la următoarea ediție!”, a transmis prof. Dorina Satmari.
Cea de-a III-a ediție „Vasile Palfi și prietenii” a reconfirmat rolul pe care muzica, voluntariatul și solidaritatea îl pot avea în viața unei comunități, oferind publicului din Cugir o întâlnire în care arta și sprijinul pentru educație au mers împreună.
Moderatorul evenimentului – Prof. Luminița Cebotari
Constantin PREDESCU
-
Mondenacum 7 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2027, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 8 luniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 7 luniMESAJE de PASTELE ORTODOX 2026. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului | cugirinfo.ro
-
Economieacum 10 luniAngajații Fabricii de Arme Cugir au intrat în grevă japoneză. Vezi cauza protestului și ce revendicări au aceștia
-
Actualitateacum 8 luniNume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 12 luniMesaje de Sfântul Nicolae 2025. Felicitări și urări de Moș Nicolae pentru cei dragi | cugirinfo.ro
-
Economieacum 10 luniRadu Coroamă, director general Fabrica de Arme Cugir, despre greva japoneză a salariaților: „Împreună cu sindicatul am stabilit începerea negocierilor”
-
Sportacum 11 luniAtletul cugirean Vasile Hârjoc, premiat de Federația Română de Atletism pentru rezultate obținute în competițiile europene


