Oraşul Cugir, dispunând de o reţea hidrografică bogată de-a lungul celor 67 km cât însumează cei 2 afluenţi ai râului Cugir (Râul Mare și Râul Mic), cu un bazin hidrografic de 358 kmp, a permis amplasarea a 4 microhidrocentrale care au ajuns să producă, începând cu anul 2011, şi care introduc în sistemul naţional energie verde energie electrică provenită din Societatea Regională de Electricitate (SRE) de 22.217 Mwh/an, care depăşeşte cu 50% energia electrică consumată la nivelul întregului oraş, preluată din sistemul naţional în anul 2020.

Acest lucru este un mare avantaj pentru oraşul Cugir, având în vedere faptul că (în conformitate cu Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, modificată prin Legea nr. 160/2016) ţinta economiilor de energie rezultate în urma măsurilor de politică energetică la nivel local trebuie să fie de 19% până în anul 2020 comparată cu media anilor 2010 – 2012, iar ceea ce s-a obţinut în 2020 este de 22,6%.

„Pentru membrii «Convenţiei primarilor», principala mişcare europeană în care sunt implicate autorităţile locale, la care Oraşul Cugir a aderat în anul 2010, economiile de energie datorate măsurilor de creştere a eficienţei energetice şi/sau a producerii de energie din SRE se traduc în economii sau reduceri de emisii de CO2 la nivelul întregului oraş, care trebuie să atingă cel puţin 20% din consumurile aferente anului de referinţă. Prin semnarea «Pactului primarilor», în 2010, Oraşul Cugir s-a angajat să obţină reduceri de emisii de CO2, până în anul 2020 de 22,1% faţă de anul de referinţă 2008, iar reducerea obţinută în 2020 a fost de 25,4%”, susține primarul Adrian Teban.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile şi ale HG nr. 974/2004 privind aprobarea Normelor de inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile, izvoarele şi fântânile aflate pe domeniul public al oraşului Cugir au fost monitorizate şi controlate din punct de vedere al calităţii apei, în baza unui contract încheiat cu DSP Alba. Este vorba despre fântânile de pe străzile: str. R. Mic nr.138, str. 1 Iunie, str. Drăgana şi de izvoarele din zonele: str. Râul Mic (sub baraj), str. M. Viteazu, str. Florilor, Pârâul Gugului, str. Viilor (sub coastă). În mod repetat rezultatul analizelor a demonstrat că aceste surse de apă nu sunt potabile şi nici nu pot fi potabilizate. Din acest motiv, sursele de apă au fost marcate la faţa locului ca fiind nepotabile, iar în primăvara anului 2020 a fost încheiată relaţia contractuală cu DSP Alba privind monitorizarea şi controlul surselor de apă menţionate.

Deoarece 2020 a fost un an atipic din cauza pandemiei, multe dintre activităţile publice care se desfăşurau de obicei, cum era campania de curăţenie de primăvară, nu s-au mai putut organiza. Cu toate acestea, angajaţii au fost implicaţi în activităţi de curăţare a cursurilor de ape, terenurilor virane, de dezinfectare a străzilor, aleilor din parcuri, locurile de joacă, holurile şi scările din condominii şi din clădirile instituţiilor publice.

„În anul 2020 la nivelul oraşului Cugir au fost colectate în totaș de la populaţie şi de pe domeniul public 5.780 de tone de deşeuri menajere, din care 3.074 de tone depozitate în halde autorizate, 2.706 de tone de deșeuri reciclabile şi valorificabile sub diferite forme, din care 2.186 de tone de deşeuri de hârtie, carton, plastice, PET, DEEE, fier, sticlă, iar 661 de tone de deşeuri din materiale de construcţii şi demolări au fost refolosite la consolidarea drumurilor de munte”, a mai precizat edilul Cugirului.

Constantin PREDESCU