Interviu cu viceprimarul oraşului Cugir – profesor Horia ROTCHE

– Domnule profesor Horia Rotche, sunteţi viceprimar al oraşului Cugir de mai bine de trei ani. Cum apreciaţi evoluţia localităţii în perioada în care v-aţi exercitat parte din mandatul dumneavoastră de edil şi cum vedeţi viitorul urbei?

– Sintetic, apreciez evoluţia oraşului îndeosebi din punct de vedere edilitar-gospodăresc, drept bună. Au fost puse în operă sau sunt în curs de derulare proiecte importante cum ar fi: reabilitarea spitalului, a ambulatoriului, a canalizării, modernizarea străzilor ş.a., proiecte care schimbă înfăţişarea oraşului şi care se reflectă benefic asupra vieţii cetăţenilor la nivel de civilizaţie urbană. Nu intru în detalii pentru că asupra acestor proiecte s-a mai făcut vorbire în presa locală şi în cea judeţeană. Fără a fi subiectiv, pot afirma cu toată certitudinea că numai din interior îţi poţi da seama cu adevărat de câtă implicare şi eforturi din partea administraţiei publice locale a fost nevoie pentru elaborarea şi implementarea acestor proiecte. Într-o opinie personală, apreciez că aceste eforturi ar trebui să fie mai bine conştientizate de către comunitatea locală, care ar trebui să dovedească mai multă conştiinţă civică, mai multă implicare, în păstrarea şi buna utilizare a ceea ce s-a făcut şi ceea ce se va face. În ceea ce priveşte a doua parte a întrebării, cu referire la perspectiva de viitor a localităţii, eu mă declar optimist, cred în viitorul oraşului meu, mai ales dacă acest viitor va aduce şi noi oportunităţi de dezvoltare economică. Prin Strategia de dezvoltare elaborată pentru perioada 2014 – 2020, administraţia publică locală şi-a propus obiective şi ţinte ambiţioase, care dacă vor fi realizate, vor duce la o nouă treaptă de dezvoltare a oraşului.

– De-a lungul carierei dumneavoastră didactice, aţi îndeplinit funcţii de profesor, director de şcoală şi de inspector şcolar la I.S.J. Alba. Cum apreciaţi modul în care s-a desfăşurat şi se desfăşoară învăţământul la nivel local şi care este, în opinia dumneavoastră, percepţia despre viitorul învăţământului cugirean?

– Nu cred că sunt subiectiv dacă afirm că şcoala cugireană a fost şi este o şcoală de valoare, fapt dovedit de rezultatele obţinute de-a lungul timpului. Şcoala din Cugir a fost formată de generaţii de cadre didactice bine pregătite, responsabile, care au imprimat seriozitate, rigurozitate în muncă, disciplină, motivând cultul lucrului bine făcut (ca să-l citez pe Kotarbinski). Amprenta lor pozitivă s-a imprimat asupra generaţiilor de elevi, absolvenţii şcolii cugirene remarcându-se în varii domenii. Drept recunoştinţă şi pentru a onora munca depusă de elevii şcolilor din oraş şi de către cadrele didactice, Primăria oraşului Cugir organizează în fiecare an un eveniment special şi editează un album intitulat „Performerii Oraşului Cugir”, album ce cuprinde elevii performeri şi cadrele didactice ce i-au condus spre performanţă, acordându-le premii constând în diplome, cărţi, dulciuri şi bani. Trecutul şcolii cugirene coboară în timp la peste 200 de ani şi cred că a venit vremea evaluării exhaustive a învăţământului cugirean, care trebuie să se bazeze pe redactarea unei monografii pentru fiecare unitate de învăţământ. Aceasta rămâne o sarcină pentru colectivele didactice din fiecare şcoală. După părerea mea, şcoala cugireană se confruntă cu două mari probleme: scăderea efectivelor de elevi şi schimbarea generaţiilor de cadre didactice. De evoluţia acestor probleme va depinde în viitor nu numai restructurarea reţelei şcolare, dar şi calitatea procesului de învăţământ. Calitatea colectivelor didactice din unităţile de învăţământ de pe raza oraşului şi deschiderea autorităţii publice locale faţă de problemele şcolii mă fac să fiu optimist asupra viitorului învăţământului cugirean.

– Care este opinia dumneavoastră legată de învăţământul profesional în sistem dual? Dar în ceea ce priveşte desfăşurarea cursurilor de formare profesională pe bază de proiecte finanţate de Uniunea Europeană?

– Învăţământul dual cred că oferă o oportunitate de dezvoltare pentru învăţământul profesional românesc, pentru racordarea acestuia la noile evoluţii economice. Autoritatea publică locală a sesizat acest aspect şi a demarat prima iniţiativă din judeţ în acest sens. Iniţiativa a fost finalizată prin crearea, la Colegiul Tehnic „I.D. Lăzărescu”, a unei şcoli profesionale de tip dual. Din păcate, nu toate societăţile din oraş au achiesat la această idee. Pentru un oraş mic şi izolat cum este Cugirul, cu un anumit specific, este greu să implementezi acest sistem. Pentru dezvoltarea învăţământului profesional, pentru a asigura condiţii bune de instruire, autoritatea publică locală a luat hotărârea reabilitării clădirii atelierului şcoală de la colegiul menţionat, investind sume mari în acest scop, lucrarea fiind aproape finalizată. Consider benefice proiectele de formare profesională finalizate prin fonduri europene pentru că permit calificarea unor categorii socio-profesionale, în vederea găsirii unui loc de muncă. Astfel de proiecte s-au derulat prin preocuparea Parcului Industrial Cugir şi a Colegiului Tehnic „I.D. Lăzărescu” Cugir, beneficiare fiind câteva sute de persoane.

– Domnule viceprimar, având în vedere că răspundeţi şi de activitatea culturală, vă rog să ne răspundeţi succint cum vedeţi funcţionarea acestui sector la nivel de oraş?

– În raport cu resursele alocate, consider că oferta de activităţi culturale făcute de Casa de cultură este destul de bogată şi variată, răspunzând dorinţelor locuitorilor oraşului. Drept mărturie stau spectacolele artistice şi de valorificare a tradiţiilor locale, precum: „Tradiţii Pascale Vinerene” spectacole de teatru, de muzică simfonică, evocări istorice, conferinţe pe diverse teme, lansări de carte etc. La acestea se adaugă cele două mari festivaluri: „Festivalul Internaţional de Folclor” de la Poiana cu Goruni – Vinerea, şi Festivalul „Toamna Cugireană”. A crescut numărul cercurilor organizate de casa de cultură, precum şi audienţa acestora în rândul copiilor, manifestate în creşterea numărului de copii înscrişi în aceste cercuri. Vreau să remarc calitatea formaţiilor ce activează în cadrul Căminului Cultural din Vinerea şi anume, Ansamblul folcloric „Câmpul Pâinii” şi formaţia de căluşari. Sunt formaţii ce se bucură de un mare prestigiu în ţară şi străinătate, prin profesionalismul dovedit în vizite şi schimburi culturale în ţări ca: Germania, Franţa, Malta. O menţiune deosebită şi pentru taraful Casei de Cultură, care s-a remarcat de fiecare dată. În ceea ce priveşte activităţile culturale din şcoli, cred că se poate face mai mult, dacă ar exista o mai mare implicare. Dintre formaţiile existente în instituţiile locale de învăţământ vreau să remarc Grupul Folcloric „Mlădiţe Cugirene”, ce reuneşte elevi de la Școala Gimnazială nr. 3 Cugir şi Şcoala Gimnazială Vinerea, precum şi formaţia „Aprentis” de la Colegiul Naţional „David Prodan”.

– Ca edil al oraşului, aveţi contacte cu cetăţenii, în special în cadrul audienţelor organizate. Care sunt problemele cu care vin în general aceştia la întâlnirile cu viceprimarul Cugirului?

– Problemele cu care vin oamenii la audienţe se grupează în patru categorii: locuri de muncă, locuinţe sociale, ajutoare sociale şi probleme edilitar – gospodăreşti. Multe dintre ele se pot rezolva ţinând seama şi de resursele aflate la dispoziţie. Altele, precum sunt cele legate de problema locurilor de muncă, de exemplu, se pot rezolva foarte greu, totul rezumându-se în a-i consilia pe petenţi. Nu toate problemele edilitar-gospodăreşti pot fi rezolvate cu maximă celeritate, aşa cum îşi doresc cei care le ridică, ci după un anumit interval de timp, ceea ce provoacă şi anumite nemulţumiri. Important este faptul că administraţia publică are deschiderea necesară pentru problemele cetăţenilor şi depune eforturi pentru rezolvarea acestora.

– Ce priorităţi v-aţi propus până la finele anului şi până la alegerile locale din 2016?

– În cele trei luni rămase până la finele anului, în faţa administraţiei publice cugirene stau câteva priorităţi importante precum: finalizarea lucrărilor de reabilitare a străzilor şi de modernizare a ambulatoriului de la spital. Vom urmări buna funcţionare a unităţilor de învăţământ, a spitalului, transpunerea în practică a măsurilor sociale şi a acţiunilor culturale prevăzute în programele specifice. Pentru anul 2016, se va urmări implementarea măsurilor şi îndeplinirea obiectivelor înscrise în strategia de dezvoltare pentru anul 2016.

Constantin PREDESCU