Cele 7 săli care adăpostesc tot atâtea secţiuni ale Expoziţiei muzeale din Cugir, realizate prin grija Asociaţiei PRO Cugir şi cu sprijinul mai multor agenţi economici din oraş, continuă să rămână deschise publicului.

În urmă cu patru luni, cu prilejul desfăşurării la Cugir a Conferinţei Naţionale „Profesorul Ion D. Lăzărescu”, locaţia amenajată în clădirea Clubului Elevilor din localitate a putut fi vizitată pentru prima dată de un grup format din mai mulţi participanţi la eveniment, iar ulterior numărul vizitatorilor a crescut până aproape de 400, impresiile acestora fiind consemnate într-un registru existent la intrarea în muzeu. Din totalul de 2.785 de obiecte declarate de cetăţeni ai oraşului pentru încredinţare, un număr de 841 de exemplare, toate respectând prevederile Legii nr. 311/2003, cu referire la muzeele şi colecţiile publice, au ajuns pe mesele expoziţiei muzeale, urmând ca celelalte să fie examinate de către un expert al Muzeului Unirii din Alba Iulia. În prezenţa preşedintelui Asociaţiei PRO Cugir, ing. Aurel Voicu, iniţiatorul realizării acestei expoziţii, am trecut în revistă secţiunile existente şi am notat câteva dintre exponatele cele mai interesante prezente aici. Astfel, în sala „Etnografie – Suflet Cugirean, continuitate şi tradiţie la poalele Drăganei”, vizitatorul poate admira, pe lângă alte obiecte valoroase, o furcă de tors datând din anul 1832, iar la secţiunea „Istoria oraşului Cugir – trepte în timp”, atrage atenţia sabia de luptă din Primul Război Mondial. În sala „Cartografică” – Aspecte cartografice cugirene, sunt expuse hărţi reprezentând Imperiul Roman în perioada războaielor punice (241 î.e.n.), hărţi din 1482, 1542 şi 1570, precum şi Harta Politică a Lumii, la zi. Pe lângă numeroasele icoane pe lemn şi pe sticlă situate în sala de „Artă religioasă”, sunt expuse două ceasloave, scrise cu litere chirilice datând din 1826 şi 1835. Vizitatorii au ocazia să mai vadă secţiunile: „Trepte ale industrializării Cugirului – continuitate – dezvoltare”, „Industria Cugirului în pas cu vremea”, iar pe coridorul de la intrare se află afişată o colecţie de fotografie cuprinzând principalele monumente laice ale Cugirului, o colecţie foto de epocă (transportul buştenilor din Munţii Cugirului), sediile primăriei în decursul timpului, activităţi publice ale Cugirului din perioadele antebelică şi interbelică sau fotografii aşezate sub genericul: „Jertfă de sânge pentru patria de suflet”.
După cum ne spunea Aurel Voicu, a fost stabilit un protocol de colaborare în cadrul căruia elevii sunt aşteptaţi la muzeu pentru a  se documenta în mod gratuit. Potrivit preşedintelui PRO Cugir, se impune ca administraţia locală să stabilească un custode de specialitate (de preferat din cadrul Clubului Copiilor), care să gestioneze respectiva locaţie şi să organizeze activităţi destinate documentării elevilor, dar să faciliteze accesul şi altor categorii de vizitatori. Iar la final, îmi rezerv dreptul de a exprima o opinie, nu doar personală, ci şi a unor membri PRO Cugir: Este inadmisibil ca niciun reprezentant oficial al administraţiei publice locale să nu calce pragul acestei locaţii. Nici în timpul lucrărilor de amenajare a expoziţiei, şi nici după finalizarea acesteia. Şi asta, doar ca urmare a unor considerente meschine, care n-ar trebui să se manifeste în acest fel!

Constantin PREDESCU