Asociația Oamenilor de Știință din Mădulari a organizat, la Cugir, o manifestare cultural-științifică dedicată istoriei, tradițiilor și identității comunei Mădulari din județul Vâlcea. Evenimentul a avut loc în 17 octombrie 2026 și a reprezentat a treia etapă de prezentare și dezbatere a unui volum monografic consacrat celor peste cinci secole de evoluție a comunității.

Manifestarea s-a desfășurat în Sala Composesoratului Grăniceresc din Cugir și a reunit cadre didactice, reprezentanți ai Bisericii, specialiști în patrimoniu, oameni de cultură și membri ai comunității locale. Inițiativa a fost coordonată de prof. univ. dr. asociat Alexandru Burtea, fondator al Asociației Oamenilor de Știință din Mădulari (AOS Mădulari).

Evenimentul a urmărit să evidențieze importanța cercetării istoriei locale pentru cunoașterea și conservarea patrimoniului rural românesc.

O monografie dedicată perioadei 1501–2026

În centrul întâlnirii s-a aflat volumul „Mădulari (Beica), județul Vâlcea. Locuri, Vremuri, Oameni. Studiu istorico-etnografic (1501–2026)”, coordonat de prof. univ. dr. Gheorghe Bonciu și prof. univ. dr. Alexandru Burtea și publicat în 2026 la Editura ALMAROM din Râmnicu Vâlcea.

Lucrarea, care depășește 475 de pagini, reunește informații despre geografia localității, istoria și evoluția sa administrativă, instituții, învățământ, spiritualitate, ocupații și tradiții. Cercetarea urmărește să recupereze memoria colectivă și experiențele generațiilor care au contribuit la dezvoltarea comunității Mădulari-Beica.

Intervalul cronologic cuprins între anii 1501 și 2026 oferă o perspectivă amplă asupra transformărilor prin care a trecut localitatea de-a lungul a peste cinci secole.

În cadrul manifestării de la Cugir a fost prezentat și un film documentar despre comuna Mădulari, care a completat informațiile istorice cu imagini ale localității și ale patrimoniului său.

Evaluări științifice privind valoarea documentară a lucrării

Un moment important al evenimentului l-a constituit prezentarea referatului științific realizat de profesorul de gradul I Miron Bur, dedicat contribuției istorico-etnografice și relevanței documentare a volumului.

Analiza a evidențiat modul în care lucrarea reunește informații despre geografie, istorie, etnografie și memoria comunitară. Au fost abordate teme precum evoluția proprietății și a organizării administrative, influența marilor evenimente istorice asupra vieții locale și rolul instituțiilor comunitare.

Referatul a subliniat și importanța documentelor referitoare la prima atestare documentară din 1501, a hrisoavelor și hotărniciilor, precum și a informațiilor despre reformele secolului al XIX-lea, perioada interbelică, războaiele mondiale și schimbările sociale din epoca contemporană.

Totodată, profesorul Miron Bur a formulat observații metodologice privind necesitatea verificării corespondenței dintre interpretările istorice, sursele arhivistice și aparatul critic al lucrării.

O altă contribuție a fost prezentată de profesoara de gradul I Rodica Florea, prin referatul „Perspectivă pedagogică și instituțională asupra învățământului rural din Mădulari”.

Analiza s-a concentrat asupra istoriei educației locale, evidențiind rolul școlii în transmiterea limbii, a normelor și a memoriei colective. Printre informațiile documentare prezentate se numără atestarea școlii din Mădulari în 1838 și date privind o inspecție școlară din decembrie 1846, în cadrul căreia au fost consemnate exerciții de aritmetică aplicate activităților gospodărești.

Referatul a evidențiat, de asemenea, dificultățile frecventării școlii în condițiile sărăciei și ale muncilor agricole, precum și transformările învățământului rural de-a lungul secolelor XX și XXI.

Dialog despre istorie, spiritualitate și patrimoniu

Dezbaterile au fost completate de intervenții din domenii profesionale diferite. Profesorul de istorie V. Florea, din Cugir, a abordat valoarea izvoarelor documentare și rolul cercetării istorice în reconstituirea trecutului comunităților.

Preotul Ionuț Sichigea, din Mădulari, și preotul V. Codrea, din cadrul Protopopiatului Cugir, au contribuit la discuțiile privind tradiția și rolul valorilor spirituale în păstrarea identității colective.

Inginerul Aurel Voicu, fondator al Muzeului Istoriei Tehnicii din Cugir, a atras atenția asupra importanței conservării patrimoniului tehnic și industrial al orașului.

La eveniment au mai participat profesorul de istorie Nicolae Florea, scriitorul Dumitru Vasile și preotul paroh Ionuț Cândea.

Întâlnirea a depășit astfel cadrul unei simple prezentări editoriale, oferind un spațiu de dialog între istorie, educație, spiritualitate și patrimoniu cultural.

Trei etape pentru promovarea istoriei comunei Mădulari

Manifestarea de la Cugir a reprezentat cea de-a treia etapă a proiectului cultural-științific inițiat de Alexandru Burtea.

Prima întâlnire a avut loc la Mădulari, în 20 iunie 2026, în contextul împlinirii a 525 de ani de la prima atestare documentară a localității. Cea de-a doua s-a desfășurat la Universitatea de Vest din Timișoara, în 14 septembrie 2026, în parteneriat cu Institutul de Cercetări Avansate pentru Mediu (ICAM), sub coordonarea prof. univ. dr. Mădălin Bunoiu.

Evenimentul de la Cugir a avut și o semnificație personală pentru Alexandru Burtea, care și-a petrecut aici anii de formare școlară și o parte importantă a tinereții. Revenirea în oraș după aproape o jumătate de secol a reprezentat, potrivit prezentării proiectului, un gest de recunoștință față de profesorii și comunitatea care au contribuit la formarea sa.

Volumul ar putea ajunge la Academia Română în 2027

Asociația Oamenilor de Știință din Mădulari are în vedere pregătirea, în 2027, a unui dosar de fundamentare care să fie înaintat Academiei Române pentru evaluare de specialitate.

Documentația ar urma să includă volumul monografic, informații despre metodologia și sursele cercetării, referatele de specialitate și documente privind parcursul editorial și academic al proiectului.

Referatele realizate de profesorii Miron Bur și Rodica Florea reprezintă contribuții la acest demers, fiecare analizând lucrarea dintr-o perspectivă distinctă. Obiectivul este obținerea unei evaluări științifice independente privind originalitatea, calitatea documentării și relevanța volumului pentru cercetarea istoriei și civilizației rurale românești.

Eventuala includere a lucrării într-o procedură de premiere va depinde de regulamentele aplicabile, de evaluările specialiștilor și de deciziile instituțiilor competente.

La finalul manifestării, reprezentanții AOS Mădulari au mulțumit autorităților locale, reprezentanților Composesoratului Grăniceresc Cugir, profesorilor implicați și tuturor participanților.

Prin acest proiect, asociația își propune să contribuie la păstrarea memoriei comunității Mădulari și la promovarea patrimoniului rural românesc, demonstrând că istoria locală poate constitui un punct de plecare pentru cercetare, dialog cultural și colaborare academică.

Constantin PREDESCU

Conducta de aducțiune a apei tratate către orașul Cugir urmează să fie reabilitată, după ce APA CTTA SA Alba a solicitat emiterea acordului de mediu pentru această investiție. Proiectul vizează înlocuirea unei conducte vechi, aflate într-un stadiu avansat de uzură, și presupune o investiție de peste 17,5 milioane de lei, fără TVA.

Potrivit Direcției Județene de Mediu Alba, lucrările fac parte din proiectul regional „Reabilitare conducte de transport apă brută și apă tratată în sistemele zonale de alimentare cu apă Alba, Apuseni și Cugir”.

Intervențiile sunt propuse pe străzile Râul Mare, 21 Decembrie 1989, Ion Creangă, Ciocârliei și Nicolae Copernic, pe drumul județean DJ 704, precum și pe drumul de acces către rezervoarele orașului.

De ce este necesară înlocuirea conductei de apă din Cugir

Conducta existentă transportă apa de la Stația de Tratare Râul Mare Cugir către rezervoarele de alimentare ale orașului. Aceasta a fost pusă în funcțiune în anul 1974 și este realizată din tuburi de beton precomprimat, oțel și polietilenă.

Conform memoriului de prezentare, infrastructura prezintă un grad avansat de uzură și coroziune, ceea ce provoacă avarii frecvente, pierderi de apă și întreruperi ale alimentării. De asemenea, deteriorarea conductei poate determina variații de debit și presiune, existând și riscul afectării calității apei din cauza neetanșeităților.

O altă problemă este reprezentată de faptul că anumite porțiuni ale traseului actual traversează proprietăți private. Acest lucru îngreunează intervențiile în cazul avariilor și poate necesita proceduri juridice pentru asigurarea accesului.

Prin noul proiect, conducta va fi amplasată pe domeniul public, ceea ce ar urma să faciliteze lucrările de întreținere și intervențiile în situații de urgență.

Conductă nouă, cu o lungime de aproape 7 kilometri

Proiectul prevede înlocuirea conductei existente cu una nouă, realizată din fontă ductilă, cu diametre cuprinse între 300 și 600 de milimetri.

Potrivit documentației tehnice, noua conductă va avea o lungime de aproximativ 6,94 kilometri și o durată de viață estimată la cel puțin 50 de ani. Aceasta va putea asigura un debit maxim de 55,15 litri pe secundă, la o presiune de lucru cuprinsă între 6 și 10 bari.

Sistemul va include 11 cămine pentru vane, golire și aerisire, precum și echipamente pentru măsurarea parametrilor și transmiterea datelor necesare monitorizării rețelei.

Conducta va fi montată, în principal, prin săpătură în șanț deschis. Traversările drumului județean, râului Mare Cugir și Văii Gușerii sunt prevăzute a fi realizate prin foraj orizontal dirijat, la o adâncime de cel puțin 6 metri.

Lungimea traversărilor va fi de 25 de metri pentru drumul județean, 50 de metri pentru râul Mare Cugir și 21 de metri pentru Valea Gușerii.

Suprafața de teren ocupată temporar de lucrări este estimată la aproximativ 1,6 hectare. După finalizarea intervențiilor, sistemul rutier și terenurile utilizate temporar vor fi readuse la starea inițială.

Pierderile de apă ar putea scădea semnificativ

Potrivit estimărilor incluse în memoriul tehnic, reabilitarea conductei ar putea reduce considerabil pierderile de apă și costurile de operare.

Astfel, pierderile reale de apă ar urma să scadă de la aproximativ 239.500 de metri cubi pe an la circa 6.100 de metri cubi anual. Totodată, numărul intervențiilor ar putea fi redus de la 195 la numai 5 pe an.

Documentația estimează și o diminuare a costurilor anuale de operare, de la aproximativ 195.000 de euro la 38.600 de euro. În plus, emisiile de gaze cu efect de seră ar putea scădea cu aproximativ 136 de tone echivalent CO₂ anual.

Aceste valori sunt estimări din documentația proiectului, iar rezultatele efective vor depinde de condițiile de exploatare după punerea în funcțiune a noii conducte.

Investiție de peste 17,5 milioane de lei și o durată de 48 de luni

Valoarea investiției pentru conducta de aducțiune din Cugir este estimată la 17.587.266,42 lei, fără TVA. Aceasta face parte dintr-un proiect regional cu o valoare totală de 49.104.453,01 lei, fără TVA.

Durata estimată pentru implementarea investiției este de 48 de luni, perioadă care include proiectarea și execuția lucrărilor.

Memoriul de prezentare a fost elaborat în septembrie 2026 de compania Egis România, iar proiectul se află în faza studiului de fezabilitate.

Lucrările nu pot începe înainte de obținerea acordului de mediu și a autorizației de construire. Solicitarea depusă de APA CTTA SA Alba reprezintă, astfel, o etapă necesară în procedura de pregătire a investiției, care urmărește modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă a orașului Cugir.