Mâine, 25 aprilie 2025, la Cugir se organizează cea de-a doua ediție a evenimentului „ZIUA VERDE”. Prin intermediul proiectului JUST STREETS, o inițiativă dedicată construirii unei comunități sustenabile și a unui oraș ecologic, toți locuitorii orașului vor avea gratuitate la mijloacele de transport în comun precum și bicicletele electrice.

„Cea de-a doua ediție a evenimentului „ZIUA VERDE” va avea loc mâine, 25 Aprilie, în orașul Cugir.

Prin intermediul proiectului JUST STREETS, o inițiativă dedicată construirii unei comunități sustenabile și a unui oraș ecologic, toți locuitorii orașului vor avea gratuitate la mijloacele de transport în comun precum și bicicletele electrice.

De asemenea, vă invităm între orele 12:00 și 16:00, să participați la activități organizate în cadrul programului:
– DESEN PE ASFALT
– DANSURI
– ANIMAȚIE PENTRU COPII ȘI SKETCH-URI UMORISTICE

Copiii sub 14 ani care vor participa la activități trebuie să fie însoțiți de către un părinte/adult!

Ținem să menționăm că o secțiune a străzii Alexandru Sahia va fi deschisă exclusiv pietonilor.

Circulația rutieră va fi restricționată pe strada Alexandru Sahia, în sectorul cuprins între Catedrală și Banca Transilvania.

Devierea circulației rutiere:
– Pe strada Constructorului circulația va fi deviată spre stânga, în dreptul imobilului Alexandru Sahia nr. 18, cu acces spre Școala Singidava și ieșire pe strada Constructorului.
– Dinspre strada Trandafirilor, traficul va fi deviat spre stânga pe strada Lalelelor, cu ieșire pe strada Rozelor.
– Parcările din spatele imobilului aferent străzii Alexandru Sahia nr. 17 vor putea fi utilizate”, au transmis reprezentanții Primăriei Cugir.

 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS

Calea ferată de pe cursul mijlociu al Mureșului, a fost construită de Societatea Căilor Ferate Locale Șibot–Cugir, societate cu capital privat, între anii 1905 – 1906.

Linia este simplă, avea o lungime de 13 kilometri, fiind una electrificată. Linia a fost folosită decenii întregi pentru industria din orașul de la „poalele Drăganei, și pentru transportul de călători. Linia este racordată în stația Șibot din linia principală Alba Iulia – Arad.

De la înființare și până în 1919, calea ferată a fost exploatată de MAV ( Căile Ferate de Stat Maghiare), conform condițiilor din actul de concesiune.

După Marea Unire de la 1918, linia de cale ferată Șibot – Cugir intră în exploatarea Căilor Ferate Române (CFR), linie particulară. În 1926, statul român răscumpără toate acțiunile Societății, rămânând în fapt proprietarul unic al căii ferate.

Astăzi, din păcate, linia CFR 206 este închisă circulației, deși în vremurile bune, pe această linie de cale ferată circula cel mai lung tren „Cugireana”.

În anii 80, „Cugireana” transporta zilnic între 7.000 (atâtea abonamente existau pentru acest tren în anii 1986-1989, reiese din registrele CFR) și 10.000 de navetiști, muncitori din Teiuș, Alba Iulia, Blaj, Aiud și Ocna Mureș, toți angajați la Uzina Mecanică din Cugir, unde munceau atunci peste 18.000 de oameni.

Devenise cel mai lung tren din Europa, cu 18 vagoane etajate și necesitatea „fracționării” la intrarea în gară, pentru că dintr-o bucată nu încăpea și atunci, trebuia „rupt” în două.

Pe lângă „Cugireana”, pe linia de cale ferată Șibot-Cugir, mai circulau alte două trenuri de călători: „Clujana” (Cugir–Cluj-Napoca și retur) și „Sibiana” (Sibiu–Cugir retur).

În anul 1980 erau șapte trenuri pe zi între Șibot și Cugir și călătoria dura 20 de minute, iar în 1989 erau 8 trenuri pe sens. În 1998 erau șase trenuri pe sens, iar în 2005, doar patru trenuri și drumul dura 26-28 de minute. În 2010 erau șase trenuri.

În Mersul Trenurilor publicat la final de 2014, linia 206 figura pe traseul Alba Iulia – Șibot – Cugir, 5 trenuri pe sens, 37 km, o oră. În martie 2015, Regiotrans anunța că se retrage de pe linia 206, iar la final de an 2015 CFR Călători anunța că introduce patru trenuri pe zi. La 1 martie 2018 CFR a renunțat la cele patru curse între Teiuș și Cugir.

 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS

Sute de credincioși au participat vineri seară, la slujba Deniei Prohodului Domnului, oficiată la Catedrala Ortodoxă „Adormirii Maicii Domnului”, din Cugir.

Încă de la ora 18.00, credincioșii s–au adunat cu mic cu mare la slujba de înmormântare a Mântuitorului Hristos, având de îndurat vremea mohorâtă de afară, cu o ploaie măruntă și deasă. Aici aceștia au aprins lumânări și au cântat, alături de preoți, Prohodul Domnului.

La finalul slujbei, preoții împreună cu credincioșii prezenți la slujbă, cu lumânări în mână au mers în procesiune cu Sfântul Epitaf (o bucată de pânză zugrăvită cu scena punerii în mormânt a Mântuitorului), și au înconjurat de trei ori lăcașul de cult.

Procesiunea simbolizează cortegiul funerar care l-a purtat pe Iisus Hristos, de la locul unde a fost răstignit pe muntele Golgota, până la mormânt. Ultima oprire se face în fața ușii bisericii, unde soborul de preoți a oficiat o scurtă slujbă. Apoi preotul trece primul pe sub Sfântul Epitaf, urmat apoi de credincioșii care au participat la Slujba Prohodului. Trecerea pe sub Sfântul Epitaf simbolizează trupul coborât de pe cruce al Mântuitorului, pentru a învia împreună cu El. După terminarea procesiunii, Sfântul Epitaf este dus în Altarul Bisericii, fiind așezat pe Sfânta Masă din Altar. Aici va rămâne în toată perioada pascală, până în ajunul sărbătorii Înălţării Domnului, când este aşezat la locul său în biserică. Vinerea Mare sau Vinerea Neagră, este ultima zi din Săptămâna Patimilor, este ziua care a pătimit și a fost răstignit Iisus Hristos.

Prohodul Domnului este o alcătuire de slujbă în trei stări, cu o melodie frumoasă, cântată și de credincioși, pe care se cântă textele rânduite de Sfânta Biserică, texte numite Prohodul Domnului, ce se încadrează la slujba Utreniei din Sâmbăta Mare, din Sâmbăta Sfintelor Pătimiri și care se oficiază, de fapt, vineri seara.

Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a murit pe cruce după firea omenească, iar Prohodul Domnului este un fel de slujbă de înmormântare, în care se pomenește importanța morții Mântuitorului, care s-a făcut pentru oameni și pentru mântuirea lor.

Alcătuirea Prohodului este atribuită imnografului bizantin Iosif Studitul. În țara noastră, această slujbă a fost tipărită pentru prima oară la Buzău, în anul 1836.

Slujbele dedicate Învierii Domului, vor avea loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu începere de la ora 12:00.

 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS