Cugireni
Drumul de fier spre Cugir: sfârșitul unei povești de peste 100 de ani
„Cugireana”, povestea celui mai lung tren de navetiști din Europa care mai circulă doar în…. istorie! Sfârșitul unei povești de peste 100 de ani
Trenul „Cugireana”, care în vremurile bune era considerat cel mai lung tren de persoane din Europa, cu peste 7000 de navetişti abonaţi, a fost tras pe „linia moartă”
Primul tren a intrat în gara Cugir în anul 1906, după finalizarea căii ferate Cugir-Șibot, necesară transportului de materie primă sau produse finite înspre și dinspre Fabricile de Fier de la poalele Drăganei. A fost începutul a peste un secol de transport pe drum de fier, marfă și persoane, spre Cugir. O altă dată… istorică este 17 martie 2015.
O dată istorică deoarece, după toate probabilitățile, reprezintă sfârșitul poveștii. Regiotrans a fost obligată să întrerupă activitatea de transport feroviar de călători de marți, 17 martie 2015 ”până la o dată care va fi comunicată în timp util”. A fost afectat atunci transportul de călători pe rutele Alba Iulia –Zlatna, Alba Iulia – Cugir și Blaj -Târnăveni.
La 1 aprilie a fost reluată circulația pe traseele Alba Iulia – Zlatna și Blaj -Târnăveni. Spre Cugir, transportul pe calea ferată a rămas doar la nivel de speranță. O speranță de mai bine din care, cel puțin Regiotrans-ul, s-a retras categoric: ”Pe termen scurt și mediu, în condițiile proiectului de Hotărare de Guvern pentru aprobarea actului adițional pe anul 2015 la Contractul de servicii publice 2012-2015, încheiat între Regiotrans și Ministerul Transporturilor, va informăm că Regiotrans nu mai circulă începând cu data de 17.03.2015 pe secția Alba Iulia-Cugir și retur, pachetul minim social prevăzut pentru această secție fiind disponibil pentru preluarea de către alți operatori feroviari.
În măsura în care pe termen lung / în viitor vor interveni schimbări pentru Regiotrans în alocarea pachetului minim social pe această secție, vom stabili un mers de tren corespunzător care va fi anunțat pe site-ul www.regiotrans.ro.” a transmis răspuns, către ziarul Unirea, Regiotrans Brașov. Adică, SNCFR-ul își poate poate lua înapoi linia ferată și, dacă o să considere eficient și oportun, o poate ceda altui operator privat.
Cât de oportună mai poate fi o rută care a reușit să strângă doar vreo 30 de abonamente pe lună, și maximum 50-70 de călători pe zi, rămâne de văzut. În plus, lucrările efectuate la linia ferată de mare viteză de pe tronsonul IV Paneuropean, pe porțiunea Alba Iulia – Șibot, a provocat întârzieri mari în transportul de persoane pe calea ferată, spre și dinspre Cugir (în cazul nostru). Un bilet de tren pe această rută a fost de 5,5 lei/bilet pentru adulți și jumătate din preț pentru elevi, în condițiile în care operatorul rutier percepe 7,5 lei/bilet pe aceeași rută și nu acordă reduceri de preț pentru elevi. În fine, viața merge înainte, și poate de multe ori nu în direcția dorită de noi. Ceea ce fost odată ”Cugireana” a intrat în istorie. Acum va intra și traseul ei în istorie. Și chiar este istorie pentru tinerii care s-au născut după 1989. Mulți dintre aceștia, dacă nu chiar toți, nu au nici cea mai vagă idee cum arăta un bilet de tren pe atunci, celebrul cartonaș pe care-l perfora la control ”nașul”.
Moartea ”Cugirenei” Cugireana s-a retras în depoul istoriei la 1 noiembrie 2006, după aproape un secol de existenţă. Primul tren a intrat în gara Cugir în anul 1906. Apogeul transportului CFR de persoane spre Cugir a fost atins în perioada 1986-1989, perioada de glorie a fabricilor de la Cugir. Atunci când trenul avea nu mai puțin de 18 vagoane fiind cel mai probabil, cel mai lung tren de persoane din Europa. Aproape 20 ani au circulat la Cugir simultan şi „Cugireana” şi „Sibiana” (pe ruta Cugir – Sibiu).
Aceste trenuri aduceau muncitorii navetişti la uzina de arme, maşini unelte, maşini electrocasnice etc. Erau atunci 7000 de abonamente CFR pe lună. Este totuși o diferență până la cele 30 de abonamente Regiotrans din 2015, nu? Trenul era arhiplin, în permanență, de muncitorii care erau nevoiţi să stea şi pe holuri sau căţăraţi pe scările de acces. Se juca la greu „filcău” cu semne făcute de coechipieri prin fumul gros de la țigările „Carpaţi”, ”Naționale” sau „Snagov”. Dimineața urcau în trenul spre Cugir și nanele cu șurță curate, venind de pe la Tărtăria, Balomir, Şibot, Vinerea cu legume din grădini, cu pui mici şi mulţi, piscuind în coşărci împletite, cu câte o găină sau miel.
Noutăţile zilei sau ale nopţii ajungeau în Cugir cu trenul și plecau din Cugir, tot pe acolo. Când trenul ajungea în halta Cugir, iar muncitorii se revărsau în valuri, oraşul părea sub asediu. În uzinele de la Cugir munceau 18.000 de oameni, dintre care vreo 7000 erau navetişti, veniţi chiar şi din Blaj, Teiuş, Zlatna, Alba Iulia, Aiud, Ocna Mureş, cu comunele adiacente. Peste toate s-a tras oblonul acum.
Nu se mai aude niciun șuierat, nici un duduit de tren. Ce spune primăria de la capătul liniei? ”Chiar dacă numărul celor care circulă cu trenul este în scădere, considerăm că SNCFR ar trebui să găsească o soluție pentru a exploata în continuare această rută. În caz contrar, linia se va degrada.
E vorba totuși de o cale ferată electrificată, iar lucrurile ar trebui privite în perspectivă, în contextul eficientizării întregului transport feroviar din România” spune primarul orașului Cugir, Adrian Teban. ”În caz contrar, linia se va degrada”, ni se spune de la Primărie. Eu nu cred că s-ar degrada, pentru că nu ar avea timp. Și spun asta din experiența anilor trecuți, când fostului Romtelecom i se dezgropau din pământ cablurile de fibră optică (funcționale) pentru a le fi topită învelitoarea din plastic și a fi vândute la fier vechi. Deci, bucățile acelea de fier buuun, care trage greu la cântarele din depozitele de fier vechi, nu or să stea prea mult timp pe acolo. Și evident, niciun patron de centru de fier vechi nu o să-și dea seama că ceea ce achiziționează e de fapt linie de cale ferată, în bună stare, așa-i?
Ce spun cei care odată au călătorit, fie pe această rută, fie cu acest tren: Petre: Încă un reper al copilăriei mele PIERDUT…. Cezar: Acum 26 de ani… am luat ultimul tren…!!!! George: Trist… îmi amintesc când era plină de oameni “Halta”…. mai ales când plecau în cătănie…
Frumos. Amintiri. Nostalgie. Ilie: Acum 25 de ani eram în trenul care mergea la Alba Iulia… am continuat ce am făcut la Cugir…Revoluția! Cezar: Plecări, sosiri, îmbrățișări, revederi…!!! Anuța: Între orele 14.30 și 15.30 era un furnicar de oameni, la „Furnica” un du-te-vino. Acum, când vin acasă, e ceva pustiu… Camelia: A fost odată ca-n povești… Sabina: Nu mai vine, gata! Ovidiu: Fost-ai lele când ai fost! Maria: În gara noastră mică… nu mai vine nici un tren… Lore: Da, pe vremuri când veneau navetiști din toate colțurile țări la uzină, erau ticsite și se circula și pe scări. Eheii, au fost și sau dus…” Sfârșit !
Nicoleta IDITA-TOMUȚA

Cugireni
Inginerul cugirean Aurel Voicu, cel mai bătrân doctorand din România, împlinește 90 de ani
Inginerul Aurel Voicu, fost primar al orașului Cugir împlinește astăzi frumoasa vârstă de 90 de ani. Totodată, cugireanul este și cel mai în vârstă absolvent de facultate și student masterand din România.
Inginerul Aurel Voicu a lucrat întreaga sa viață profesională în cadrul uzinei mecanice din oraș, din 1968 și până în 1995. După pensionare a fost primar și viceprimar al orașului timp de 12 ani. La finalul carierei politice, s-a dedicat realizării unui muzeu. Pentru a colabora legal cu instituția culturală și pentru a aprofunda cunoștințele din domeniul istoriei necesare dezideratului, a decis să se înscrie la masterat.
• Ales în administrația Cugirului timp de 20 de ani
La Cugir, pe lângă uzina de muniție și armament, care funcționează și astăzi, a existat o tradiție de peste 50 de ani în domeniul producției de mașini de cusut și mașini de spălat. Aici erau angajate, în special, soțiile bărbaților care munceau în secția „specială”.
În 1989, lucrau în uzina mecanică circa 18.000 de oameni. Astăzi, în cele două societăți în care s-a divizat fosta mare platformă industrială, mai lucrează aproximativ 2.000 de persoane. Studentul Aurel Voicu este pensionar din anul 1995.
Cariera politică și-a început-o în anul 1992, când a fost ales consilier, în primele alegeri locale libere din România. Ulterior, a fost ales primar timp de două mandate, în perioada 1996 – 2004, și apoi viceprimar timp de un mandat.
Între 2008 și 2012 a fost, de asemenea, consilier local. Și în prezent, „studentul” mai activează din punct de vedere politic, el fiind președintele organizației pensionarilor din PNL Alba. Ultimul proiect important al acestuia este cel al realizării muzeului din Cugir.
• Cel mai vârstnic student din România
Aurel Voicu a absolvit masteratul la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Albă Iulia, la Facultatea de Istorie. Domeniul ales este „Cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului istoric”, unde a început, în 2022, alături de 16 colegi. A avut pe 5 iulie disertația.
Pentru a putea urmări și participa la cursuri, Aurel Voicu a fost nevoit să învețe să lucreze pe calculator, asta în condițiile în care 90 la sută din cursuri au fost exclusiv online. Are un băiat și o fată, iar când și-a dat seama că e văzut de tot orașul Cugir s-a emoționat.
• La aproape 90 de ani s-a apucat de doctorat
Cu toate că mai avea doar câteva luni până la împlinirea venerabilei vârste de 90 de ani, setea sa de cunoaștere nu îi dădea pace, motiv pentru care fostul edil al orașului de la poalele Drăganei s-a apucat de doctorat.
Tema aleasă de cugirean pentru lucrarea de doctorat este ”Premisele înființării Muzeului orașului Cugir”.
• Secretul longevității
Inginerul Aurel Voicu din Cugir a fost prezent și la emisiunea în direct „La Măruță” de la PRO TV, unde a discutat despre experiența sa de student și absolvent de master la vârsta de 89 de ani.
Întrebat ce face pentru a se menține în formă la această vârstă, inginerul a declarat că în fiecare dimineța face 30 de minute de sport și are o dietă echilibrată. De asemenea, acesta pune accent și pe timpul petrecut cu familia, pe credință și pe activitățile din cadrul primăriei de la Cugir.
Aurel Voicu este căsătorit de 60 de ani și vorbește cu lacrimi în ochi despre soția sa și despre nepoți, cu care se mândrește.
Mesajul cugireanului pentru tinerii din ziua de astăzi este „Să învățați la vreme! Mai târziu este mai greu.”
Cugireni
Agentul principal de poliție Ovidiu Văsian a salvat o femeie de 96 de ani, imobilizată la pat, din casa cuprinsă de incendiul de pe strada Ion Creangă
Agentul principal de poliție Ovidiu Văsian din cadrul Poliției Orașului Cugir, este eroul zilei. Miercuri, 14 mai 2025, el a răspuns prompt la un apel care anunța un incendiu la un imobil din Cugir.
Ajuns la fața locului, nu a stat pe gânduri și a pătruns în imobil, preocuparea sa principală fiind să salveze persoana care se afla în interior, o femeie, în vârstă de 96 de ani, imobilizată la pat.
„Îl felicităm pe colegul nostru pentru mobilizarea exemplară și devotamentul de care a dat dovadă!”, a transmis Poliția Română.
Cugireni
La aproape 90 de ani, cugireanul Aurel Voicu este cel mai vârstnic doctorand din România
Aurel Voicu, fostul primar al orașului Cugir, își pregătește doctoratul, după ce anul trecut, în 2024, bărbatul a devenit cel mai vârstnic absolvent din România, odată cu finalizarea studiilor de master la Universitatea 1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Cu toate că peste două luni Aurel Voicu va împlini venerabila vârstă de 90 de ani, setea sa de cunoaștere nu are limite, motiv pentru care fostul edil al orașului de la poalele Drăganei s-a apucat de doctorat: „Mă aflu pe drumul lung și greu al studiilor doctorale, care spre deosebire de masterat, este mult mai lung și mai complex, atât în conținut, cât și în volum”, a declarat bărbatul pentru ziarulunirea.ro.
Doctorand la 90 de ani
Aurel Voicu a urmat studiile de masterat la Universitatea din Alba Iulia în perioada 2022-2024, pe care le-a finalizat cu lucrarea de disertație „Monumentele de for public din orașul Cugir. Evidență și punere în valoare”: „S-a făcut un studiu pe această temă și a fost apreciat de cei interesați, respectiv Primăria, Uzina Mecanică, Fabrica de Arme, biserica, mai ales că a fost și o apreciere pozitivă prin apariția mea la emisiunea La Măruță”, ceea ce a atras aprecierile mai multor concetățeni sau chiar români”, spune bărbatul.
Tema aleasă de cugirean pentru lucrarea de doctorat este „Premisele înființării Muzeului orașului Cugir”. Începuturile înființării muzeului de la Cugir sunt în anul 2007 și s-au încheiat în 2022 cu o expoziție muzeală publică permanentă, organizată de către Asociația Pro Cugir, pe care Aurel Voicu o conduce cu onoare, după cum spune: „Din 2022 în 2024, dar și anul acesta, au apărut în cadrul expoziției permanente aprobate de Consiliul Local în 2014, și doi angajați cu specialitatea Istorie, de la Universitatea „1 Decembrie 1918”, și anume Barbu Mihaela, respectiv Claudiu Purdea, care au pus în rând cele 3800 de exponate dobândite de mine în perioada menționată”, mai spune bărbatul.
Înființarea Muzeului Tehnic al orașului Cugir
De asemenea, potrivit lui Aurel Voicu, s-a obținut deja o hotărâre de Consiliu Local pentru înființarea Muzeului Tehnic al orașului Cugir, cu aprobările cuvenite de la Ministerul Culturii, dar și a altor instituții abilitate.
„Acum ne aflăm în perioada de atestare, de stabilire și prezentare a parametrilor în care se află precedenta expoziție muzeală care a avut 14 săli, cu tot atâtea teme, iar acum se mai adaugă încă 2 secțiuni, însă pentru că se află într-o clădire improprie, administrația locală se zbate să amenajeze o altă clădire pentru a găzdui Muzeul Tehnic al orașului Cugir care, pe timp ce trece, se îmbogățește cu exponate de valoare”, a mai adăugat Aurel Voicu.
Potențialul turistic uriaș al orașului Cugir este un alt punct important pe lista de interese a cugireanului, acesta subliind că traseul Via Transilvanica, care trece și prin orașul Cugir, atinge toate monumentele principale de for public, care sunt cuprinse în studiul masteratului său: „Este o ocazie de a scoate în evidență această bogăție a unui tezaur privind istoria locală, care sunt într-o stare bună, dar și relevante pentru istoria locală.”
-
Mondenacum 11 luni
Mesaje de Sfânta Maria 2024. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 2 luni
Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2026, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 2 luni
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Administraţieacum 9 luni
Premiu simbolic oferit de Primărie unor societăți comerciale din Cugir, cu prilejul aniversării a 225 de ani de tradiție industrială a orașului
-
Mondenacum o lună
Sfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Sportacum 6 luni
Triumf pentru șahiștii de la Metalurgistul Cugir, la „Cupa de Iarnă” desfășurată la Sibiu
-
Din judeţacum 2 luni
Când sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Sportacum 8 luni
„Roș-albaștrii” – remiză externă, după un meci nebun: ACS Mediaș – Metalurgistul Cugir 2-2 (0-0)
pavel
10.06.2015 la 12:14
De ce nu ia primaria un autotren, cel mai economic si simplu posibil, care sa opereze pe distanta cugir sibot cugir ? Cred ca e lipsa crasa de viziune, in absolut toate domeniile
pavel
10.06.2015 la 13:26
Consumul unui autotren este de 38 l / 100 km, (consum luat cu search de pe google), asta ar insemna pe zi patru drumuri dus intors 38 * 6 lei = 240 lei !!! La banii astia primaria ar putea si subventiona transportul si s-ar putea face o statie inaintea drumului national, poate o statie comuna cu autobuze ce vin de la Orastie si Alba. E complicat?
Marius
15.09.2015 la 0:07
Primarul este de vina că nu a făcut mai nimic pentru Cugir, niște drumuri și în rest nu a mișcat nimic,,Pnl =lucru bine făcut carama,,, lea făcut la vinereni,, Hahaaaaa,, domnule primar faceți un ștrand pe locul stadionul ala de la cimitirul de pe deal să nu mai mergem în alte locuri,,, că echipa de fotbal oricum nu mai avem,, și adunați câini de pe străzi și multe altele,, ne vedem la anul la vot,, ăsta da lucru bine făcut Hahaaaaa,,