Actualitate
Despre brandul „Albalux” şi falimentul fabricii de mașini de spălat de la Cugir
În perioada regimului comunist, puţini români au avut acces la o maşină de spălat. Cei care au reuşit să cumpere un astfel de obiect casnic au rămas în memorie cu brandul „Albalux”, produs la uzina mecanică din Cugir.
În România, producţia maşinilor de spălat rufe a început în anii ’60, la Cugir, în judeţul Alba, şi la Iaşi, la Tehnoton. Probabil mulţi dintre noi ne amintim maşinile de spălat rufe Albalux din perioada comunistă. Acestea erau fabricate la Cugir, un orăşel cu o populaţie de doar 30.000 de persoane la acea dată. Maşinile de spălat erau de două tipuri: cu storcător şi încălzire sau fără.
În anul 1975, s-a dat în funcţiune o nouă şi modernă hală şi din 1980, pe lângă maşinile de spălat cu pulsator, a început fabricarea maşinilor automate de spălat rufe. Mai întâi, a intrat în fabricaţie maşina de spălat cu 12 programe (Automatic), iar apoi maşina de spălat rufe cu 16 programe (Automatic super). Prin amplasarea acestei hale de producţie s-au asigurat condiţiile pentru înfiinţarea celei de-a patra fabrici din cadrul I.M. Cugir, şi anume Fabrica de produse electrocasnice. A fost perioada ”de aur” a producţiei maşinilor de spălat româneşti, fabrica din Cugir producând şi trimiţând în ţară şi străinătate peste 30.000 de maşini de spălat rufe în fiecare lună. Secţia MSR (Maşini de Spălat Româneşti) din cadrul UM Cugir a ajuns să numere peste 1.000 de angajaţi. Chiar şi aşa, producţia nu reuşea să acopere cererea uriaşă, de multe ori românii trebuind să apeleze la ”pile” pentru a-şi achiziţiona maşina de spălat mult dorită.
În anul 1993, a început producţia maşinilor de spălat model ”Diamant”, care a fost fabricat până în 2004, când producţia a fost stopată. Problemele financiare ale uzinei din Cugir şi incapacitatea acesteia de a ţine pasul în concurenţa cu maşinile de spălat din import, care au invadat efectiv piaţa din România, a dus la disponibilizarea personalului fabricii de electrocasnice.
În acelaşi an, producţia de maşini de spălat a fost mutată la Oradea, la Santol, unde a mai rezistat doar patru ani, după care a fost transferată la ”Metalica”, tot în Oradea. În 2010, însă, producţia maşinilor de spălat Albalux şi Diamant se opreşte definitiv.
”Exista un plan de producţie destul de mare având în vedere cerinţele pieţei, maşina de spălat reprezentând la acea vreme un evident progres pentru o ţară precum România. Se lucra pe trei schimburi şi chiar dacă nu existau asigurate cele mai bune condiţii de muncă, oamenii munceau cu nădejde, îşi luau banii şi îşi asigurau traiul pentru ei şi familiile lor. Făceam maşini de spălat semiautomate, cu pulsator, cu încălzitoare pentru apă, dar şi maşini care nu încălzeau apa. Oamenii le cumpărau cu banii jos sau în rate, dar toată lumea dorea să aibă o maşină de spălat în casă”, spune un fost angajat al fabricii din Cugir.
• Creşterea producţiei de maşini de spălat a avut loc după darea în funcţiune a noii hale în 1975
”Se lucra într-un ritm extraordinar, pe trei schimburi, uneori chiar şi duminica. Devenisem o uzină într-o uzină. Făceam lunar şi expediam în ţară peste 30.000 de maşini de spălat. A fost o perioadă în care am făcut export pentru Ungaria. Aveam locaţii de service organizate în toate judeţele ţării. În Bucureşti existau două asemenea puncte. Se făceau noi angajări de personal, astfel încât la un moment dat secţia număra peste 1000 de salariaţi”, a afirmat fostul angajat.
Acesta a povestit pe scurt şi istoria maşinilor Automatic şi Diamant: ”Prin anul 1980, pe lângă maşinile cu pulsator, s-au introdus în fabricaţie maşinile de spălat automate, produs preluat după o licenţă italiană. Noul produs a revoluţionat fabricaţia de electrocasnice în domeniu şi a crescut interesul cumpărătorilor pentru această maşină, chiar dacă era cu mult mai scumpă. S-a început cu maşina Automatic, cu 12 programe şi s-a continuat cu Automatic super, care avea 16 programe. Se făceau câte 2.500-3.000 de maşini/lună. Uzina nu putea satisface sub nicio formă cerinţele pieţei, şi nu greşesc să recunosc că de multe ori se apela la pile pentru a face rost de o maşină automată. S-a continuat apoi cu maşinile automate Diamant 400, Diamant 550 T, dar cu toate astea, maşina de spălat automată se găsea tot mai greu”.
Dorin Timonea
Actualitate
Jurnalistul Mihai Stegerean, originar din Cugir, a decedat în această dimineața la vârsta de 50 de ani
Mihai Stegerean, jurnalist și producător, originar din Cugir, unul dintre profesioniștii care au modelat televiziunea ultimelor decenii, a murit în această dimineață, la vârsta de 50 de ani.

„Cu inimile sfâșiate, anunțăm că Mihai Stegerean s-a stins. De astăzi, Mihai rămâne doar o amintire… de fapt, multe. Amintirea unui prieten cu inimă mare și gură la fel de mare, mereu pus pe șotii, dar fără urmă de răutate; amintirea unui reporter fără astâmpăr și a unui producător care știa să te facă mai bun chiar și atunci când nu mai aveai energie. Un om care nu suporta să fie compătimit, pentru că își vindeca singur rănile și găsea mereu puterea să se ridice.
Rămâne Mihai de mână cu fetele lui, Mihai cu iubita în brațe, Mihai în redacție, pe teren sau în regie; Mihai la o bere cu prietenii, cântând pe străzi; Mihai care te încuraja că vei trece peste ce e greu. Un soț și tată adorat, jurnalist remarcabil și om care a știut să atingă viețile celor din jur cu bunătate, curaj și adevăr. A inspirat nenumărați oameni și a schimbat destine în presa românească, rămânând un reper de integritate, pasiune și lumină.
Trupul neînsuflețit va fi depus mâine, 2 decembrie în intervalul 14-22 la capela Bisericii Mogoșoaia 2, unde toți cei care l-au cunoscut și l-au prețuit îi pot fi aproape pentru ultima dată.
Slujba de înmormântare va avea loc pe 3 decembrie, ora 11:30, la Biserica Mogoșoaia 2.
Mihai lasă în urmă o soție profund îndurerată și trei fete, pe care le-a iubit mai presus de orice și pentru care a fost un tată dedicat, blând și prezent în fiecare zi.
În loc de coroane, și în spiritul grijii pe care a purtat-o mereu celor dragi, vă rugăm, dacă simțiți, să onorați amintirea lui sprijinind viitorul fetițelor. Orice gest este un omagiu mai viu și mai plin de sens decât orice floare”, a scris soția acestuia, Mihaela Stegerean.
Actualitate
Ziua Verde, la Cugir: Un eveniment dedicat creativității prin confecționarea de felinare destinate Târgului de Crăciun
Bulevardul pietonal spre Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” Cugir, s-a transformat intr-un spatiu plin de culoare, lumina si voie buna.

Cu ocazia Zilei Verzi, copiii, parintii si bunicii au petrecut o dupa-amiaza dedicata creativitatii, miscarii si comunitatii. La atelierul de felinare din borcane colorate, cei mici si cei mari si-au pus imaginatia la treaba, folosind materiale reciclabile pentru a crea adevarate mici opere de arta.
Fiecare felinar va fi expus pe data de 5 decembrie, cand va fi organizată premierea creatiilor odata cu aprinderea luminilor de la Targul de Craciun. Ulterior, participantii isi vor putea lua acasa felinarul — o amintire luminoasa si specială.
Jocurile de incalzire in aer liber au adus energie si zambete, transformand zona pietonala intr-un loc plin de miscare si bucurieMuzica, luminile si atmosfera prietenoasa au completat perfect aceasta zi plina de creativitate si surprize.
„Multumim tuturor celor care au venit pe jos sau cu bicicleta, contribuind la un oraș mai curat si mai prietenos cu mediul Strada a devenit un spațiu pentru oameni, nu pentru masini — exact asa cum ne dorim tot mai des! Multumim tuturor participantilor si voluntarilor pentru prezenta, energie si entuziasm! Un multumesc special cadrelor didactice de la Scoala Singidava pentru implicare, deschidere si sprijin. Entuziasmul vostru face ca astfel de activitati sa fie posibile si memorabile pentru copii. Impreuna, am colorat orasul si am dat viata unei noi editii Ziua Verde la Cugir”, a transmis Diane Dobrean – directorul Centrului Cultural „Valeantin Uritesc” din Cugir.
Constantin PREDESCU
Actualitate
Ziua Națională a României – 2025, celebrată la Cugir: Evenimentul a reprezentat o veritabilă sărbătoare a tradițiilor și valorilor românești
Recent, la Cugir a fost marcată (în avans) Ziua Națională a României – 2025, un moment cu profunde semnificații pentru parcursul istoric al țării noastre, care reafirmă idealurile de unitate, demnitate și solidaritate ce au făcut posibilă Marea Unire și care continuă să ne inspire ca oameni și ca societate.

Cu această ocazie, comunitatea cugireană a avut privilegiul de a găzdui, recent, un amplu spectacol folcloric dedicat Zilei Naționale, desfășurat în sala de festivități a Centrului Cultural „Valentin Uritescu”.
Evenimentul a reprezentat o veritabilă celebrare a tradițiilor și valorilor românești, reunind arte ale scenei care au transformat seara într-o demonstrație de bucurie națională.
Programul artistic a debutat cu intonarea Imnului și un moment solemn susținut de Fanfara Cugir, care a interpretat apoi o serie de cântece patriotice. În continuare, Grupul „Mlădițe cugirene” și Taraful Centrului Cultural au adus pe scenă melodii tradiționale îndrăgite, încărcate de emoție și simbolism.

Atmosfera a fost însuflețită de Ansamblul Folcloric „Câmpul Pâinii” din Vinerea, care a prezentat o multitudine de dansuri tradiționale.
Evenimentul a cuprins și momente solistice remarcabile, interpretări instrumentale și vocale care au evidențiat bogăția repertoriului tradițional românesc. Spectacolul s-a încheiat într-o notă unită, printr-un colaj patriotic realizat de grupurile și soliștii participanți.

Acest eveniment a arătat încă o dată, că identitatea românească este vie la Cugir: cultivată, respectată și împărtășită cu mândrie între generații.Cu prilejul Zilei Naționale, transmitem tuturor românilor gânduri de pace, sănătate, încredere și prosperitate. Să prețuim valorile care ne unesc și să contribuim, fiecare în parte, la construirea unui viitor demn, armonios și plin de împliniri pentru România.
La mulți ani, România, la mulți ani tuturor românilor!
Constantin PREDESCU
-
Mondenacum 4 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 8 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2026, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 7 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 7 luniSfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Cugireniacum o lunăFoarfeca, visul și scena: Drumul unui frizer din Cugir spre succesul internațional
-
Sportacum 12 luniTriumf pentru șahiștii de la Metalurgistul Cugir, la „Cupa de Iarnă” desfășurată la Sibiu
-
Din judeţacum 8 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum o lunăMedicul cugirean Terezia Mureșan-Samoilescu a primit, la Berlin, premiul pentru studiul legat de modalitățile actuale de tratament ale plăgilor greu vindecabile