Rămâi conectat

Actualitate

Cum încercau americanii să spioneze Fabrica de Arme Cugir și ce făceau acolo ocupatorii sovietici, la începutul anilor ’50

cugirinfo.ro

Publicat

în

Rapoartele secrete ale spionajului american din România primilor ani de comunism arătau cum încerca industria de armament să facă faţă nevoilor acelor vremuri şi cât de mult era controlată de sovietici.

România anilor ‘50 era un producător modest de arme mici şi de artilerie, informau rapoartele CIA. Cele câteva uzine din ţară fabricau pistoale, puşti, carabine, mitraliere uşoare şi pistoale automate. Cantitatea de arme fabricată în România era suficientă pentru a satisface nevoile armatei române, dar ţara a rămas dependentă de sursele externe de artilerie grea şi de armament greu, informa un raport al CIA din 1954.

Fabricile de la Copşa Mică şi Cugir erau cele mai importante în producţia de arme, iar combinatul de la Reşiţa se număra printre furnizorii principali de materiale, arătau notele informative ale CIA, dar dezvoltarea industriei militare era însă încurcată de lipsa materiilor prime, de infrastructura inadecvată de transport şi de lipsa tehnicienilor calificaţi.

Rapoarte secrete ale spionajului american în România anilor ’50 informau că în acei ani începuseră investiţii mari în industria militară, controlată de sovietici.

„Omniprezentele instalaţii militare sovietice sunt o mărturie mută a militarizării complete a României, de către sovietici”, arăta un raport secret al Agenţiei Centrale de Informaţii a Statelor Unite ale Americii, din 1954.

• Mai multe aerodromuri

Spionii americani remarcau că în acei ani instalaţii de aviaţie se construiau încă, în ciuda aerodromurilor întinse şi numeroase din toate colţurile ţării.

„Hangare de avioane sunt construite acum la aerodromul de la Băicoi, lângă Câmpina, şi hangare subterane la Ianca, în regiunea Dunării, lângă frontiera cu Bulgaria. Vechiul aeroport civil de la Turnişor, lângă Sibiu, a fost mărit şi transformat într-un aerodrom militar. Un centru de observaţie a fost amplasat pe Muntele Omu, în regiunea Sinaia, pentru a fi folosit de aviaţia sovietică. În apropiere se află o platformă pe care pot ateriza elicoptere. Centrul este echipat cu aparate radio. Deşi în trecut locul era unul favorit entru excursionişti, muntele a devenit un teritoriu interzis. O şcoală de piloţi funcţionează lângă Târguşor, în regiunea Prahovei”, se arăta în raportul CIA din 1954.

Diviziile sovietice erau cantonate la începutul anilor ‘50 în pădurile din Valea Râşnoavei, în regiunea Braşovului. Taberele lor din barăci de lemn erau conectate printr-o cale ferată construită special pentru a face legătura cu magistralele feroviare din zonă. „Tot mai mult, trupele sovietice ocupă zonele strategice din România. Ele au posturi de comandă în Galaţi, Iaşi, Brăila şi Bucureşti. Este însă aproape imposibil să distingi trupele sovietice de cele române, după aparenţa exterioară”, se arăta într-o notă informativă a CIA, din 1954.

Cel mai mare depozit de petrol pe care Armata Sovietică îl avea în România era localizat la Brăila, iar pe calea ferată dintre Râmnicu Vâlcea şi Sibiu, în vecinătatea localităţii Daeşti, se afla în construcţie un depozit subteran de combustibil.

Fabricile mari ale României au intrat, de asemnea, sub control militar. La Valea Sadului se afla în construcţie o uzină hidroelectrică uriaşă, militarizată complet, împreună cu drumul care o deservea, informa CIA, în 1954.

„Fabricile Industriei Aeronautice Române erau transformate pentru construirea tancurilor şi a maşinilor de război. Fabricile I. C. Frimu de la Sinaia au devenit ateliere uriaşe pentru producţia şi repararea armamentului, inclusiv a artileriei şi a tuburilor pentru diverse proiectile. Apoi sunt încărcate la fabricile de explozibil din Făgăraş (Transilvania). Mai mult de 1.000 de oameni muncesc în aceste fabrici”, arăta nota informativă a CIA.

• Fabricile civile adaptate pentru producţia de armament

Mai multe fabrici civile au fost adaptate în primii ani ai regimului comunist, controlat de sovietici, pentru folosinţă militară. „Printre acestea se numărau Uzinele Iosif Rabgheţ, din Arad, din vecinătatea frontierei cu Ungaria, care produceau mitraliere, fabricile metalurgice din Cugir (lângă Alba Iulia) şi cele de la Baia Mare, care fabricau modele sovietice de armament.

Aceste arme nu sunt în acest moment folosite de Armata Română, dar sunt exportate în nord”, arătau informatorii CIA. În munţii Păduchiosul (Sinaia) începea în acei ani construcţia unui drum nou, pentru transportul artileriei grele, completau aceştia. „În general, se poate spune că în toate fazele vieţii şi producţiei din România, controlul sovietic este atât de strict, încât practic a transformat întraga ţară într-o uzină imensă pentru folosinţa sovieticilor”, concluziona raportul CIA.

• Fabrica de la Cugir, de la maşini de cusut la pistoale

În primii ani ai regimului comunist, un interes aparte pentru spionajul american îl prezenta fabrica de armament de la Cugir, orăşelul izolat de pe Valea Mureşului care la acea vreme avea 4.000 de locuitori. Uzina de la Cugir începuse să producă arme din 1935, însă un sector al ei era dedicat fabricării maşinilor de cusut. Una dintre piesele faimoase produse la Cugir a fost Oriţa, primul pistol-mitralieră de calibrul 9 mm fabricat în România.

Arma a fost numită după căpitanul Marin Oriţa, care a omologat în România acest model, şi a fost un proiect româno – ceh. În 1949, la Cugir se mai produceau doar maşini de cusut, însă doi ani mai târziu, uzina a fost reconvertită pentru manufacturarea armelor mici: pistoale, puşti automate, mitraliere şi muniţii. Aproape 4.000 de oameni erau angajaţii ai întreprinderii din Cugir în 1951, arăta un raport al CIA din 1952.

„Utilajele folosite în fabrică sunt de producţie germană şi elveţiană şi se spune că sunt de o calitate excelentă. Unele dintre instalaţii sunt noi şi încă nu au fost folosite. Fabrica este bine organizată şi cei mai mulţi dintre angajaţi şi-au menţinut poziţiile pe care le aveau în trecut”, arătau spionii CIA, într-o notă secretă din 1952. În timpul războiului, fabrica a fost ţinta raidurilor aviaţiei americane, iar patru avioane au fost doborâte în zonă. Totuşi, bombele nu i-au provocat distrugei mari.

• Ce făceau specialiştii sovietici la Uzina din Sadu

Construită la începutul anilor ’40, uzina mecanică de la Sadu, aflată în munţi, la ieşirea din Defileul Jiului (Gorj), producea în anii ’50 modele sovietice de pistoale, cu calibrul 7,62 mm, dar şi grenade şi diverse mecanisme explozibile. Mai mulţi specialişti sovietici au venit în 1952 pentru a controla şi creşte producţia, însă comportamentul lor era cu totul neobişnuit.

„Dau ture zilnic prin fabrică, pentru a supraveghea muncitorii, dar când le dau aşa-zisele indicaţii, întotdeauna zbiară la ei. Programul lor zilnic începe dimineaţa la cantina uzinei, unde sfătuitorii sovietici se îmbată. Apoi inspectează diferite sectoare ale fabricii, după care se întorc la cantină pentru a continua să bea”, arăta o notă informativă a CIA, din 1952.

Fabrica avea circa 1.000 de angajaţi, în primii ani de comunism, cu salarii mai ridicate decât muncitorii din alte sectoare de producţie şi cu contracte de muncă de cel puţin cinci ani. Era păzită de 120 de soldaţi înarmaţi, iar Securitatea din Târgu Jiu asigura protecţia acesteia.

Sursa: adevarul.ro


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Actualitate

Medicul cardiolog Dan Mihai Cristescu s-a alăturat echipei Spitalului Orășenesc Cugir

cugirinfo.ro

Publicat

în

Spitalul Orășenesc Cugir a încadrat un medic cardiolog. Dr. Dan Mihai Cristescueste medic specialist cardiolog, este născut în Timișoara și a absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș Timișoara iar rezidențiatul l-a realizat la Institutul de boli cardiovasculare.

Am acceptat oferta domnului manager Arion Florin de a veni in orașul Cugir fiindcă am considerat că aici mă pot dezvolta profesional. În același timp am apreciat faptul că Spitalul Orășenesc Cugir este dotat cu aparatură modernă de specialitate necesară pentru a oferi servicii medicale de calitate, grație conducerii spitalului. Apreciez implicarea managerului spitalului. Consider că este importantă prevenția bolilor cardiovasculare și efectuarea unor vizite medicale periodice care să descopere timpuriu factori de risc sau afecțiuni cardiovasculare”, a declarat medicul Dan Mihai Cristescu.

„Mă declar extrem de mulțumit de faptul ca politica noastră de atragere de medici pe specialitățile deficitare a dat rezultate, iar dovada o reprezintă inclusiv încadrarea medicului cardiolog. Venirea acestuia la Cugir, dintr-un mare centru universitar cum este cel din Timișoara, nu poate decât sa mă bucure și sa dea o speranța tuturor pacienților cu afecțiuni cardiace din Cugir că se vor putea trata aici, fără sa mai fie nevoiți să meargă în alte spitale pentru tratament. Apreciez eforturile pe care le-a făcut acest medic pentru a se prezenta la post și mă voi asigura că voi lua toate măsurile pentru ca domnul doctor să-și desfășoare activitatea în condiții de maximă siguranță”, ne-a declarat managerul Spitalului Orășenesc Cugir, Florin Arion.

Începând cu ziua de joi, 8 mai 2025, medicul va consulta pacienții cu afecțiuni cardiologice în regim ambulatoriu:

joia – între orele 08.00-19.00
vinerea – între orele 08.00-20.00.

Timpul de consultație oferit fiecărui pacient este de maximum 30 de minute. Consultațiile în ambulatoriu se fac in baza unor programări prealabile la numărul de telefon de la fișierul spitalului 0258.751.621, de luni până vineri între orele 07.00-15.00. Pacientul trebuie sa aibă asupra sa cardul de sănătate și biletul de trimitere de la medicul de familie sau chitanța de plata a taxei de consultație, de la fișier.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Două persoane, care au plecat cu biciclete din sistemul self-service al orașului Cugir în comuna Romoș, AMENDATE de Poliția Locală

cugirinfo.ro

Publicat

în

Două persoane care s-au deplasat cu două biciclete, din sistemul self-service al orașului Cugir, în localitatea Pișchinți, din comuna Romoș, au fost AMENDATE cu 1.000 de lei, de Poliția Locală a orașului Cugir.

„Polițiștii locali din cadrul Compartimentului ordine și liniște publică, Circulația pe drumurile publice au constatat că în data de 05.05.2025, doua persoane, O.P.A (30 ani), și G.I (34 ani) au utilizat pe un drum neasfaltat de pe strada Calea Gorunilor din localitatea Vinerea doua biciclete din sistemul self-service al Orașului Cugir, cu care s-au deplasat în afara unității administrativ teritoriale a Orașului Cugir, în localitatea Pișchinți, jud. Hunedoara, încălcând astfel prevederile H.C.L Nr.87/2019, pct.13.4, lit.e, fiind sancționați cu amendă în valoare de 1000 lei.

Dorim pe această cale să informăm cetățenii orașului Cugir cu privire la contravențiile și sancțiunile prevăzute de Regulamentul pentru utilizarea serviciului de închiriere biciclete în sistem self-service din orașul Cugir. 13.4. Contravenții și sancțiuni

Următoarele încălcări ale prevederilor prezentului regulament constituie contravenții si se sancționează cu amenda cuprinsă între 500 lei și 800 lei:

a)abandonarea bicicletei în-afara stației automate de închiriere a bicicletelor. La returnare se introduce bicicleta în spaţiu de andocare, se blochează utilizând sistemul de blocare şi se confirmă returnarea prin intermediul aplicaţiei mobile. Se verifică dacă sistemul de blocare este introdus corect;
b) transportul unor bunuri mai grele de 7 kg;
c) transportul de pasageri și, în general, orice utilizare care ar putea pune în pericol utilizatorul sau terții;
d) transportul unor substanțe inflamabile, explozive, toxice sau periculoase;
e) utilizarea bicicletei pe drumuri neasfaltate, altele decât cele prevăzute în nomenclatorul stradal local sau în-afara unității administrativ teritoriale a Orașului Cugir;
f) utilizarea bicicletei în orice alt scop decât cel pentru care aceasta a fost creată și dată spre utilizare, participarea la curse de biciclete;
g) necomunicarea incidentelor survenite, în timpul utilizării, către operator, în cel mult 10 minute de la incident;
h) demontarea bicicletei în scopul reparării acesteia precum și în orice alt scop;
i) utilizarea unei biciclete în mod necorespunzător sau în condiții care pot deteriora bicicleta;
j) cedarea bicicletei altei persoane;
k) preluarea bicicletei de către utilizator dacă acesta se află sub influența alcoolului și/sau a drogurilor ori a altor substanțe stupefiante;
l) utilizarea bicicletei în caz de vânt puternic și furtuni;
m) utilizarea bicicletei fără a se asigura contactul cu partea carosabilă/solul pe ambele roți;
n) neutilizarea bicicletei pe pistele de biciclete, acolo unde drumul public este prevăzut cu piste de biciclete semnalizate și marcate corespunzător;
o) nerespectarea întocmai a marcajelor care indică direcția de deplasare (în cazul în care pe drumul public nu sunt amenajate piste speciale pentru biciclete, acestea pot fi conduse pe partea carosabilă);
p) neutilizarea de veste reflectorizante sau de îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante de la lăsarea serii până la ora de predare prevăzută în prezentul Regulament (ora 23:00) sau când vizibilitatea este redusă, atunci când se deplasează pe partea carosabilă a drumului public;
q) traversarea drumului public, pe trecerile destinate pietonilor, în timp ce se deplasează pe bicicletă.

Acțiunile de verificare vor continua ca principal obiectiv în cadrul misiunilor zilnice, iar pe această cale apelăm și la spiritul civic al cetățenilor care, atunci când constată astfel de încălcări ale legii, să le sesizeze prin intermediul Dispeceratului Poliției Locale Cugir, tel. 0258755455”, au transmis reprezentanții Poliției Locale Cugir.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Vineri, 9 mai 2025: Ziua Europei, marcată în Piațeta Centrului Cultural „Valentin Uritescu” Cugir

cugirinfo.ro

Publicat

în

Primăria Cugir în parteneriat cu Centrul Cultural „Valeantin Uritescu” Cugir, vă invită să participați vineri, 9 mai 2025, la manifestările dedicate Zilei Europei, în Piațeta din fața Centrului Cultural Cugir.

„Vă invităm să marcăm împreună momentul festiv cu un concert de muzică de fanfară!

Avem o mulțime de stegulețe și baloane pentru ca la final să facem cu toții un steag uriaș și să cântăm împreună Odă Bucuriei.

Anul acesta sărbătorim 75 de ani de la Declarația Schuman și de la adoptarea steagului ca însemn distinctiv, precum și cei 18 ani de când România a devenit stat membru.

După cel de al Doilea Război Mondial, un grup de politicieni europeni a dorit o Europă unită pentru a preveni viitoarele conflicte.

Această dată marchează și „Declarația Schuman”, o propunere istorică făcută în 1950 de Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe și care a pus bazele cooperării europene. Propunerea lui Robert

Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Puteți descoperi în link-ul de mai jos povestea din spatele ideilor sale vizionare. https://www.consilium.europa.eu/ro/schuman-declaration/

Ziua Europei simbolizează angajamentul anual al Uniunii Europene pentru solidaritate, democrație și diversitate!”, au transmis reprezentanții Primăriei Cugir.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir