Administraţie
Cugirul, oraș închis: Consiliul județean Alba a renunțat la administrarea drumurilor forestiere din jurul localității
Consilierii județeni au aprobat proiectele de hotărâre prin care CJ Alba renunță la dreptul de administrare asupra diferitelor tronsoane de drumuri județene de pe DJ 704: DN 7 (Şibot) – Vinerea – Cugir – Şureanu – Prigoana – Valea Mare – DN 67 C cuprins între poziția kilometrică 11+750 – 17+600, DJ 705G: limită județul Hunedoara – Cugir (DJ 704), DJ 705F: limită județul Hunedoara – Cabana Prislop – Cugir (DJ 704).
S-a renunțat la tronsonul din drumul județean DJ 704: DN 7 (Şibot) – Vinerea – Cugir – Şureanu – Prigoana – Valea Mare – DN 67 C cuprins între poziția kilometrică 11+750 – 17+600. Prin Decizia nr. 82/24 septembrie 1992 a Delegației permanente privind încadrarea în categorii diferențiate a drumurilor publice de pe raza administrativ teritorială a județului Alba, drumul județean DJ 704: DN 7 (Şibot) – Vinerea – Cugir avea lungimea de 11,750 km, având originea la intersecția cu drumul național DN7 și destinația ieșirea din orașul Cugir, podul peste Râul Mare. În anul 1997 Administrația Națională a Drumurilor, prin adresa înregistrată la Consiliul Județean Alba cu nr. 3022/3 iulie 1997 a comunicat Consiliului Județean Alba elaborarea unui Studiu privind sistematizarea reţelei de drumuri publice din România, ca urmare a faptului că din anul 1984 o asemenea lucrare nu a mai fost făcută. Necesitatea studiului se justifica prin faptul că în toţi anii care au trecut s-au produs mutaţii importante în sectorul rutier, de la apariţia unor acte normative privind clasarea, declasarea sau desfiinţarea unor drumuri publice până la crearea unor noi centre polarizatoare de trafic, schimbări de fluxuri de circulaţie, apariţia noilor strategii în amenajarea teritoriului, creşterea însemnată a traficului, starea tehnică a drumurilor. Studiul privind sistematizarea reţelei de drumuri publice din România a fost realizat de Asociaţia Profesională de Drumuri şi Poduri, în calitate de proiectant.
Astfel, în data de 6 august 1997, între Consiliul Județean Alba și Asociația profesională de drumuri și poduri București s-a încheiat contractul nr. 3575/6 august 1997 pentru întocmirea Studiului privind sistematizarea rețelei de drumuri publice din România, Județul Alba. Prin Decizia nr. 35/20 mai 1998 a Delegației permanente a fost aprobat programul de clasări și declasări drumuri județene și comunale de pe raza județului Alba, program care a fost comunicat Asociației profesionale de drumuri și poduri București prin adresa nr. 3032/2 iulie 1998. În cadrul propunerilor, drumului județean DJ 704: DN 7 (Şibot) – Vinerea – Cugir cu lungimea inițială de 11,750 km, având originea la intersecția cu drumul național DN7 (Șibot) și destinația ieșirea din orașul Cugir, podul peste Râul Mare i s-a modificat lungimea și traseul, devenind DJ 704: DN 7 (Şibot) – Vinerea – Cugir – Şureanu – Prigoană – Valea Mare – DN 67 C, în lungime de 75,950 km. Acesta provine din fostul DJ704 în lungime de 11,750 km şi mai multe tronsoane de drumuri forestiere. Pentru tronsoanele de drumuri forestiere, aflate în dublă înregistrare, pe de o parte proprietar Statul Român, administrator Regia Națională a Pădurilor – Romsilva ca şi drumuri forestiere, pe de altă parte judeţul Alba ca şi drum judeţean, s-a încercat clarificarea situației juridice. Astfel prin adresele nr. 5368/1998 şi nr. 2954/17 iunie 1999 Consiliul Județean Alba solicită Regiei Naționale a Pădurilor acordul pentru clasarea unor tronsoane de drumuri forestiere în drumuri judeţene sau comunale, solicitare respinsă de Regia Națională a Pădurilor, motivând prevederile art. 54 din Codul Silvic (Legea 26/1996) – act normativ în vigoare la data respectivă, care prevede că reducerea suprafeţei fondului forestier proprietate publică este interzisă. Prin Hotărârea Consiliului Județean Alba nr. 8/31 ianuarie 2000 a fost însușit Studiul de sistematizare a rețelei de drumuri locale din Judeţul Alba, întocmit de Asociaţia Profesională de Drumuri şi Poduri Bucureşti, înregistrat la registratura Consiliului Judeţean Alba cu nr. 121/10 ianuarie 2000, studiu care a stat la baza promovării H.G. nr. 540 din 22 iunie 2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice. Prin H.G. nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al județului Alba, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Alba, cu modificările și completările ulterioare, drumul județean DN 7 (Şibot) – Vinerea – Cugir – Şureanu – Prigoană – Valea Mare – DN 67 C a fost cuprins în domeniul public al județului Alba, la poziția cu nr. crt. 66, având lungimea de 75,950 km. Din datele furnizate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reiese faptul ca tronsonul de drum județean DJ 704 de la ieșirea din orașul Cugir, podul peste Râul Mare – Baraj Canciu – Poarta Raiului – Luncile Prigoanei – DN 67 (Baraj Oașa) se suprapune, parțial, cu următoarele drumuri forestiere: lDAF OAȘA POIANA MUIERII – Ocolul Silvic Blaj; lDAF VALEA MARE – Ocolul Silvic Blaj; lDAF VALEA MARE PRIGOANA – Ocolul Silvic Blaj; lDAF VALEA PRIGOANEI OAȘA – Ocolul Silvic Blaj; lDAF VALEA PRIGOANEI – Ocolul Silvic Blaj; lDAF PÂRÂUL CANCIU 1 – Ocolul Silvic Blaj. În perioada 2014-2017 s-au reluat demersurile de clarificare a situației juridice a drumurilor judeţene suprapuse cu tronsoane de drumuri forestiere, respectiv a dublei înregistrări, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva nefiind de acord cu clasarea drumurilor forestiere în drumuri judeţene. Având în vedere cele prezentate mai sus, CJ Alba a decis revenirea la situaţia din anul 2000 în sensul modificării traseului și lungimii drumului județean DJ 704: DN 7 (Şibot) – Vinerea – Cugir – Şureanu – Prigoană – Valea Mare – DN 67 C prin revenirea la traseul și lungimea inițială a acestuia și anume traseul DN 7 (Şibot) – Vinerea – Cugir, cu lungimea de 11,750 km. Povestea se repetă și cu drumurile DJ 705G și DJ 705F. Astfel, s-a mai aprobat radierea din inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al județului Alba a drumului județean DJ 705G: limită județul Hunedoara – Cugir (DJ 704), având lungimea de 4 km şi care asigură legătura cu județul Hunedoara. Acesta provine din intravilanul oraşului Cugir și continuă ca drum forestier până la limita cu judeţul Hunedoara. Demersurile pentru clasarea acestuia în drum județean s-au făcut în perioada 1998-2000. Conform legislației actuale, tronsonul de drum cuprins între limita intravilan orașul Cugir și limită județul Hunedoara are dublă înregistrare, acesta fiind cuprins atât în domeniul public al statului – proprietar Statul Român și administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, ca și drum forestier, cât și în domeniul public al județului Alba și administrarea Consiliului Județean Alba, ca și drum județean. În decursul timpului au fost mai multe intenții de rezolvare a dublei înregistrări şi de păstrare a categoriei de drum județean, fără a se ajunge la un rezultat. Din datele furnizate de Regia Naţională a Pădurilor – Direcţia Silvică Alba Iulia reiese faptul că tronsonul de drum județean DJ 705G: limită județul Hunedoara – Cugir (DJ 704), de la ieșirea din intravilanul orașului Cugir până la limită județul Hunedoara se suprapune cu drumul forestier DAF Valea Dăii – Ocolul Silvic Sâpcea Cugir. S-a aprobat și radierea din inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al județului Alba a drumului județean DJ 705F: limită județul Hunedoara – Cabana Prislop – Cugir (DJ 704), ca urmare a declasării tronsonului. Drumul are punctul de plecare în judeţul Hunedoara şi punctul de final oraşul Cugir (DJ 704), judeţul Alba. Lungimea totală a drumului pe teritoriul judeţului Alba este de 21 km. Din datele furnizate de Regia Naţională a Pădurilor – Direcţia Silvică Alba Iulia reiese faptul că tronsonul de drum județean DJ 705F: limită județul Hunedoara – Cabana Prislop – Cugir (DJ 704), de la ieșirea din intravilanul orașului Cugir până la limită județul Hunedoara se suprapune cu drumurile forestiere DAF Prislop şi DAF Râul Mic – Ocolul Silvic Cugir.
Nicoleta IDITA – TOMUȚA
Administraţie
Organizarea și exploatarea activităţilor de jocuri de noroc în orașul Cugir a fost INTERZISĂ
Consiliul Local Cugir a aprobat în ședința de astăzi, 26 martie 2026 un proiect de hotărâre privind stabilirea condițiilor de organizare și exploatare a jocurilor de noroc pe raza administrativ-teritorială a Orașului Cugir și aprobarea Regulamentului pentru emiterea autorizației de funcționare pentru desfășurarea jocurilor de noroc de tip loto traditional și a pariurilor sportive.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat cu 17 voturi pentru și o abținere, unul dintre aleșii locali neparticipând la vot.
Astfel se interzice organizarea și exploatarea activităţilor de jocuri de noroc pe raza administrativ-teritorială a orașului Cugir, așa cum sunt definite la art. 10 din OUG nr.77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu excepția jocurilor loto pentru care Statul Român a acordat licența de organizare a jocurilor de noroc în mod exclusiv Companiei Naționale „Loteria Română” S.A., respectiv pentru jocurile loto tradiționale și la distanță, noroc, noroc plus și super noroc, expres și lozuri și a jocurilor de pariuri sportive.
Operatorii economici care deţin autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc de la Comitetul de Supraveghere al Oficiului Naţional al Jocurilor de Noroc, valabilă la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, își pot continua activitatea doar până la expirarea perioadei de valabilitate a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, numai în locațiile existente.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, nu se emit autorizații de funcționare pentru activități de jocuri de noroc, așa cum sunt definite la art. 10 din OUG nr.77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare, pe teritoriul orașului Cugir, cu excepția jocurilor loto tradiționale aparținând Companiei Naționale „Loteria Română” SA și a pariurilor sportive.
Compania Națională „Loteria Română” SA și operatorii economici care exploatează doar jocuri de pariuri sportive, autorizați conform legii, vor putea funcționa numai în baza autorizației de funcționare emise conform Regulamentului local de reglementare a activităților de tip loto tradițional și a pariurilor sportive de pe raza orașului Cugir.
În vederea monitorizării activităților de jocuri de noroc, altele decât jocurile de tip loto tradiționale organizate de Compania Naționala „Loteria Română” S.A. desfășurate pe raza administrativ-teritorială a orașului Cugir, în cadrul aparatului de specialitate al primarului – Serviciul Venituri, se constituie evidența operatorilor economici care desfășoară astfel de activități.
Evidența va cuprinde cel puțin următoarele informații: denumirea operatorului economic, sediul social și codul unic de înregistrare, tipul de jocuri de noroc exploatate, locația punctelor de lucru de pe raza administrativ-teritorială a orașului Cugir, data expirării licenței de organizare a jocurilor de noroc emisă de Comitetul de Supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și data expirării autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc emise de Comitetul de Supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc
Operatorii economici care organizează și exploatează jocuri de noroc, altele decât cele de tip loto tradiționale organizate de Compania Națională „Loteria Română” S.A. pe raza administrativ-teritorială a orașului Cugir, au obligația de a furniza informațiile necesare pentru întocmirea acestei evidențe, în termen de cel mult 10 zile calendaristice de la data adoptării prezentei hotărâri.
Administraţie
Orașul Cugir intenționează să adere la Asociația Orașe Energie în România (OER)
Orașul Cugir intenționează să adere la Asociația Orașe Energie în România (OER), organizație care promovează eficiența energetică, utilizarea energiei regenerabile și dezvoltarea sustenabilă a comunităților locale.

Aceasta reunește 30 de autorități publice locale, animate de un obiectiv comun: construirea unor comunități mai curate, mai reziliente și mai bine pregătite pentru tranziția energetică. OER sprijina autoritățile locale în transformarea angajamentelor climatice în acțiuni aplicabile si faciliteaza cooperarea multi-nivel pentru a accelera parcursul comun către neutralitatea climatică.
Prin activitatea sa, asociația sprijină administrațiile publice locale în dezvoltarea și implementarea politicilor energetice, precum și în accesarea finanțărilor pentru proiecte din domeniul energiei și mediului.
OER are urmatoarele roluri:
- Structură Suport în România pentru inițiativa europeană Convenția Primarilor.
- Facilitator al dialogului între autoritățile locale și instituțiile naționale.
- Voce a autorităților locale în procesele de elaborare, revizuire și implementare a politicilor publice în domeniul energiei și climei.
Dintre activitatile pe care aceasta Asociatie le desfasoara, enumeram:
- Dezvoltarea și implementarea de proiecte finanțate din surse europene și naționale.
- Participarea în consorții internaționale pentru inițiative regionale și europene.
- Organizare de conferințe, ateliere, mese rotunde și programe de formare.
- Ofera sprijin tehnic pentru planificarea energetică și climatică.
- Stimuleaza schimbul de bune practici și transferul de know-how.
- Elaboreaza recomandări legislative și contribuie în grupuri de lucru interinstituționale.
Calitatea de membru al Asociaţiei conferă:
- Implicarea în iniţiative la nivel local pentru planificarea energetică.
- Promovarea iniţiativelor locale în faţa factorilor de decizie la nivel local sau naţional.
- Participarea la dezvoltarea şi promovarea de iniţiative locale prin intermediul schimbului de experienţă, transfer de know-how şi punerea în aplicare a proiectelor comune.
- Participarea alături de alte reţele similare din Europa la procesul consultativ pe politici energetice locale la nivel european.
- Parteneriat de încredere pentru propunerile de proiecte europene şi aplicarea acestora.
Cotizația anuală stabilită de Asociația Orașe Energie in România va fi suportată din bugetul local al Orașului Cugir, in cuantum de 0,13 lei/cap de locuitor (respectiv 0,13 x 19473 locuitori = 2.531,49 lei/an, conform Hotararii nr. 3/14.04.2025 a Asociatiei Orase Energie in Romania, privind aprobarea cuantumului cotizatiei de Membru pentru anul 2026.
Administraţie
Locuitorii din Călene și Fețeni vor beneficia de comunicații electronice de bandă largă
SC Network Innovation Future SRL intenționează să implementeze proiectul „Instalarea punctelor locale de acces în bandă largă în județul Alba, UAT Cugir, localitățile Călene și Fețeni”, în acest sens fiind necesară încheierea unui contract privind acordarea dreptului de acces gratuit pentru o suprafață de teren de 1 mp din localitatea Călene, respectiv pentru o suprafață de teren de 1 mp din localitatea Fețeni, pe o durată de 10 ani, pentru construirea și funcționarea unui Punct Local de Acces în Bandă Largă (PLABL).

Punctul Local de Acces în Bandă Largă (PLABL) nu emite radiații și constă în instalarea unui stâlp de susținere pe care vor fi instalate echipamentele pasive și active care vor asigura legătura de backhaul.
Acesta va fi conectat la rețeaua de alimentare cu energie electrică și va fi echipat cu sisteme de alimentare, ventilație și securitate. De asemenea se va realiza o priză de împământare pentru protecția persoanelor și a a echipamentelor.
-
Mondenacum 8 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 12 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2026, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 11 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 11 luniSfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Cugireniacum 5 luniFoarfeca, visul și scena: Drumul unui frizer din Cugir spre succesul internațional
-
Din judeţacum 12 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 5 luniMedicul cugirean Terezia Mureșan-Samoilescu a primit, la Berlin, premiul pentru studiul legat de modalitățile actuale de tratament ale plăgilor greu vindecabile
-
Politicăacum 11 luniDeclarația primarului Adrian Teban, după publicarea rezultatelor finale ale turului întâi din alegerile prezidențiale 2025