Perioada postdecembristă avea să schimbe radical şi la Uzina Mecanică Cugir tipurile de produse fabricate, nu doar în domeniul producţiei speciale, cât mai ales în domeniul industriei civile.

Produse precum maşinile unelte, maşinile de spălat şi de cusut, fusele pentru industria textilă, lanţurile, gresoarele, au dispărut de-a lungul timpului, astfel că de vreo zece ani, niciunul din produsele enumerate mai sus nu se mai fabrică la S.C. Uzina Mecanică Cugir. Iar acele produse care cu greu au reuşit să reziste economiei de piaţă, chiar dacă nu la dimensiunea din perioada anilor ‘70-‘90, au fost cuplajele şi frânele electromagnetice, produse care cu sprijinul unor întreprinzători locali au continuat şi continuă să fie fabricate în oraşul de la poalele Drăganei, ducând mai departe faima tehnicii cugirene în acest domeniu. Şi acest lucru s-a petrecut graţie unui om care s-a zbătut să asigure continuitate fabricaţiei la Cugir a unor produse căutate de multe firme din ţară şi chiar din străinătate. Numele lui este Cornel Cornea, de formaţie inginer-economist, care după o experienţă în domeniu, căpătată înainte de 1989, a avut curajul şi ambiţia să continue tradiţia cuplajelor şi frânelor electromagnetice marca U.M. Cugir. Şi asta pentru că secţia de cuplaje electromagnetice a fost unica secţie din România, înfiinţată în anul 1968, ca urmare a unei licenţe preluate de la firma germană „Binder Magnet”. De-a lungul vremii, cuplajele şi frânele electromagnetice au devenit o importantă sursă financiară pentru uzina cugireană, reuşind să asigure cu cuplaje, frâne şi platouri electromagnetice renumite firme din ţară precum: Strungul Arad, Înfrăţirea Oradea, Portul Naval Constanţa, U.M. Bucureşti, Electromotor Timişoara şi alte fabrici din ţară, şi nu în ultimul rând Fabrica de Maşini Unelte Cugir. Cornel Cornea s-a născut la 15.09.1944, în localitatea Pianu de Sus, judeţul Alba. Şi-a desăvârşit studiile primare şi gimnaziale în localitatea natală, iar liceul la Colegiul „David Prodan” din Cugir. Este absolvent al Institutului Politehnic Braşov (1962-1967) şi al Academiei de Ştiinţe Economice din Cluj (1972-1977). Este căsătorit şi are un copil. A lucrat la U.M. Cugir ca inginer şi şef Secţie Sculărie (1968-1970, 1972-1978), Proiectări (1970-1972), şef Secţie Cuplaje (1978-1982). A fost şef Compartiment „Producţie” şi director comercial la U.M. Cugir, director de bancă şi director la Parcul Industrial Cugir. În anul 2005, îşi deschide propria afacere, înfiinţând firma S.C. Cuplaje PROD S.R.L. Cugir, societate în cadrul căreia a reluat fabricaţia de cuplaje şi frâne electromagnetice, două importante produse care riscau să dispară din peisajul economic al Cugirului. Astăzi, firma condusă de Cornel Cornea fabrică 150 de tipuri de cuplaje şi frâne, livrează produse la zeci de firme din ţară, precum şi la colaboratori din străinătate cu care are încheiate contracte. De asemenea, recondiţionează cuplaje şi frâne electromagnetice pentru un număr mare de unităţi economice din România. Despre modul în care a reuşit să salveze şi să relanseze fabricaţia acestor produse a avut amabilitatea să ne vorbească în exclusivitate pentru Ziarul Unirea, chiar administratorul societăţii, inginer-economist Cornel Cornea. – Domnule Cornel Cornea, care a fost strategia folosită de dumneavoastră pentru salvarea acestor importante produse atât de necesare în industria românească? – Când am constatat că Uzina Mecanică Cugir nu mai este interesată de fabricaţia de cuplaje şi frâne electromagnetice şi că aceste produse riscă să dispară din Cugir, m-am gândit să fac ceva pentru salvarea lor. Am avut un sentiment de tristeţe că pe lângă alte produse civile care nu se mai fabricau, cuplajele îşi aşteptau şi ele rândul, secţia urmând să fie închisă. Nu este uşor să constaţi că dacă în 1982 fabricam aproximativ 15.000 de cuplaje şi frâne electromagnetice/lună, se crease situaţia de a se mai primi pe ici pe colo câte o comandă venită de la câteva firme din ţară. Pe parcurs, tot mai mulţi agenţi economici din ţară au început să solicite cuplaje şi frâne, dar nu avea cine să le execute. Şi atunci m-am gândit că pot face ceva pentru a salva fabricaţia acestor produse. – Cum aţi reuşit să realizaţi acest lucru? N-a fost deloc uşor. Secţia Cuplaje aflată la U.M. Cugir exista din punct de vedere fizic, dar cuplaje şi frâne se fabricau tot mai puţine. Atunci m-am gândit să-mi deschid propria afacere. Aşa s-a întâmplat ca în 2005 să înfiinţez S.C. Cuplaje Prod S.R.L. Cugir, o firmă privată pentru care mi-am asumat răspunderea de administrator. Pot să vă spun că a fost o serioasă lupta cu cei care gestionau la acea vreme Secţia de Cuplaje a U.M. Cugir, lovindu-mă de refuzul categoric al conducerii de la acea vreme, de a-mi pune la dispoziţie documentaţia pentru fabricaţia produselor. Mai bine au lăsat-o să cadă pradă degradării decât să mi-o împrumute mie. Mai mult decât atât, cantităţi mari de semifabricate şi subansamble existente în evidenţa Secţiei Cuplaje au fost vândute la un colecţionar de fier vechi decât să accepte să le cumpăr eu. Chiar şi în aceste condiţii, am găsit înţelegerea necesară la conducerea uzinei, care a acceptat să-mi închirieze un spaţiu la parterul fostului Oficiu de calcul şi al Laboratorului chimic al societăţii. – Cum a fost începutul? – Nu prea simplu. Fără documentaţie, cu spaţii improvizate, fără utilităţi, fără utilaje adecvate, cu câţiva oameni calificaţi care mai lucraseră la Cuplaje – U.M. Cugir, ne-am apucat de treabă. Am început să fabricăm la comandă toate tipurile de cuplaje şi frâne, după modele, am executat chiar şi platouri electromagnetice, este adevărat mai puţine. Am deschis un atelier pentru fabricaţie repere, un compartiment de montaj, unul pentru bobinaj şi altul pentru CTC. Pe parcurs, situaţia s-a mai schimbat. Am reuşit să reabilităm spaţiile, am mai angajat personal, fapt ce a condus la creşterea numărului de comenzi din partea beneficiarilor din ţară şi externi. În 2013, am câştigat un proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională „Modernizarea procesului de producţie pentru fabricarea de cuplaje şi frâne electromagnetice”, având ca obiectiv eficientizarea activităţii de producţie prin achiziţia de utilaje, crearea de locuri de muncă şi instruirea de personal. Valoarea totală a proiectului a fost de 796.563,45 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă a fost 450.414,45 lei, o investiţie foarte importantă pentru societatea noastră. Principalele rezultate ale proiectului au fost: achiziţia a 5 utilaje, recepţionate şi puse în funcţiune, angajarea a 4 persoane şi instruirea acestora, precum şi asigurarea unui management eficient al proiectului. – Ce ne puteţi spune în legătură cu modul în care se derulează în prezent activitatea firmei? – La ora actuală, societatea numără 21 de salariaţi, executăm 150 de tipuri de cuplaje şi frâne electromagnetice pentru 700 de societăţi comerciale din ţară şi străinătate. Firmele cu care colaborăm cel mai mult sunt: CONFIND Câmpina, UME Bucureşti, Şantierul Naval Orşova, UNIO Satu Mare, DMHI Mangalia, U.S. Govora, Saturn Alba Iulia ş.a. Livrăm, de asemenea, cuplaje şi frâne la export în ţări precum: Finlanda, Italia, Lituania, Statele Unite, Germania şi Turcia. Mărturisesc că lucrăm zi şi noapte pentru a ne onora comenzile, atât pentru produsul finit, pentru recondiţionări, cât şi pentru piese de schimb. Avem o echipă profesionistă de muncitori, dar şi manageri cu experienţă precum: Pavel Mogan – director de producţie şi Dorin Albu – director financiar-contabil, oameni care s-au dedicat trup şi suflet acestei societăţi. Dorim să facem demersuri pentru noi investiţii, atât pentru utilaje cât şi pentru extinderea de spaţii noi. Ca urmare a eforturilor noastre, am fost apreciaţi cum se cuvine: în fiecare an am luat locul I la IMM-uri la nivel de judeţ, Distincţia de Excelenţă şi locul II pe ţară la categoria Întreprinderi Mici şi Mijlocii. – Ce sentimente şi gânduri nutriţi cu privire la fabricaţia de cuplaje şi la viitorul societăţii pe care o conduceţi? – Mai întâi vreau să-mi exprim sentimentul de respect şi stimă faţă de cei care în urmă cu 47 de ani au pus bazele cuplajelor la Cugir, specialişti precum: şeful Secţiei Cuplaje, ing. Petru Berian, maistrul Vasile Bâscă (ambii ajunşi la cele veşnice), maistrul principal Sabin Albu, ing. Gheorghe Murg, ing. Ilie Vârvorea ş.a. În ceea ce mă priveşte, vreau să-i asigur pe cei care lecturează acest interviu că ţin la tradiţia fabricaţiei de cuplaje la Cugir, la dezvoltarea societăţii, astfel încât să asigurăm crearea a cât mai multe locuri de muncă pentru locuitorii oraşului.

A consemnat: Constantin PREDESCU