Ştiri din zonă
Comuna Pianu, invadată de șerpi și șopârle. Primarul este în cautarea unei firme specializate care să-i îndepărteze
O parte din satele care aparțin de comuna Pianu se confruntă cu o situație unică, cel puțin în istoria sa recentă: invazia șerpilor de apă (așa-ziși de casă) și a șopârlelor. Sunt negri, cenuşii sau bruni, lungi de 1,5-2 m şi s-au înmulţit peste măsură în ultimele luni.
Este vorba de şerpii de apă sau de casă, după cum îi cunosc oamenii. Pot fi întâlniţi la margine de drum, pe câmp, în grădini, în preajma locuinţelor şi în gospodării. În această vară sunt mai mulţi ca niciodată, spun localnicii care s-au trezit cu o adevărată invazie, mai ales în satele Pianu de Sus și Strungari.
Nu sunt periculoşi, dar vederea lor te oripilează și te înspăimântă. Localnicii spun că partea bună a șarpelui de casă este aceea că mănâncă şoarecii ce dau iama în culturi sau prin curţile lor, dar nu-şi amintesc să mai fi văzut atâtea târâtoare, de zeci de ani.
Primarul comunei Pianu, Marin Petruse, a declarat că de câteva săptămâni caută o firmă specializată care să îndepărteze târâtoarele din gospodăriile oamenilor, dar nu a ajuns la niciun rezultat încă. ”Ne confruntăm cu o situație nemaiîntâlnită până acum. Am cerut, în ședință de consiliu local, avizul consilierilor pentru a contracta o societate care să pună repelenți pentru îndepărtarea șerpilor. Am văzut cu ochii mei că nu sunt numai șerpi din aceia obișnuiți, gri, de casă, pe care îi cunoaștem, cu două pete semilunare, ci am văzut și verzui, cu lungime de mai bine de doi metri. Deși nu au atacat pe nimeni până acum, șerpii trebuie totuși îndepărtați din preajma gospodăriilor oamenilor, din preajma copiilor”, explică Marin Petruse.
Paroxismul invaziei a fost atins într-o duminică la amiază, când puhoiul de oameni ieșiți de la slujba de duminică a trebuit să ”cedeze trecerea” mai multor șerpi care traversau drumul principal al comunei, asfaltat și încins la acea oră.
”Anul trecut ne-am confruntat cu o alt fel de invazie, cea a limacșilor, invazie pe care am rezolvat-o cu o firmă specializată, care ne-a pus repelenți de-a lungul râului Pianu. A fost redus numărul exagerat de mare al acestor melci fără cochilie care ”rădeau” grădinile oamenilor, așa că, până la urmă, gospodarii au mai rămas cu ceva din munca lor. Acum, o altă problemă, cea a șerpilor. Și nu găsesc un motiv pentru care aceste târâtoare au invadat spațiul ocupat de om decât acela că nu mai prea sunt dăunători naturali care să-i îndepărteze. Oamenii nu-și mai pasc atâtea vite, porci, în preajma satelor, ca să-i sperie și să țină șerpii departe, să nu mai intre până în centrul satului”, explică Petruse.
Perioada de reproducere la şerpi este de la sfârşitul primăverii până la începutul verii. Şerpii preferă pentru înmulţire locurile umede, iar cum anul acesta a plouat des şi mult, au avut condiţii favorabile. Acesta este principalul factor, umezeala din grădini şi din locurile cu vegetaţie abundentă. Şerpii din zona noastră nu sunt periculoşi, sunt şerpi de casă sau de apă, vânează şoareci, nu sunt veninoşi, dar au o imagine care-i sperie pe oameni, aşa încât, atunci când îi văd în curte, prima reacţie a acestora este să pună mâna pe sapă sau pe furcoi şi să-i omoare. Prins în mână, nu muşcă, deşi încearcă să intimideze prin pufăituri.
Elimină însă o substanţă urât mirositoare dintr-o glandă aflată la baza cozii.

Ştiri din zonă
Fiii satului s-au întors, după o pauză de 20 de ani, la Tărtăria
După o pauză de 20 de ani, fiii satului Tărtăria, localitatea unde au fost descoperite tăblițele cu cel mai vechi scris din lume, s-au întors în satul natal, cu dor și drag de meleagurile natale, dar și cu bucurie și emoția reântâlnirii.
La eveniment au participat atât reprezentanți din administrația locală, cât și județeană. Au fost prezenți Ion Dumitrel, președintele CJ Alba, Nicolae Albu, Prefectul județului Alba, deputatul Florin Roman, Visarion Hăprian, primarul comunei Daia Română, dar și Ghiță Ninuț, viceprimarul comunei Săliștea.
Sărbătoarea a început sâmbătă, 23 septembrie 2023 de la ora 17.00, în curtea școlii cu discotecă în aer liber și un pahar de vorbă la cort.
Duminică 24 septembrie 2023 de la ora 11.30 la monumentul eroilor din Tărtăria s-a ținut o slujbă religioasă urmată de cântece patriotice interpretate de fanfara județului Alba, urmată de acordarea de distincții și titlul de cetățean de onoare al comunei Săliștea.
Au primit premii de excelență profesor Adriana Bota, educatoare Liana Muntean, asistent medical Zoica Munteanu, preot Gheorghe Marin, profesor Nicolae Muntean, fostul primar al comunei Săliștea Ioan Muntean, inginer agronom Nicolae Sântea. Profesorul Ioan Ursu a primit distincția de cetățean de onoare al comunei Săliștea.
A urmat un spectacol folcloric susținut de ansambluri și interpreți de muzică populară, iar ziua se va termina cu un foc de artificii.
Ştiri din zonă
23-24 septembrie 2023: Fiii satului Tărtăria. Vezi programul
După mai bine de 10 ani, fiii satului se reîntâlnesc la Tărtăria, cu dor si drag de satul lor, cu bucurie și emoția reântâlnirii. Sărbătoarea începe sâmbătă, 23 septembrie 2023 de la ora 17.00, în curtea școlii cu discotecă în aer liber și un pahar de vorbă la cort.
Duminică 24 septembrie 2023 de la ora 11,30 la monumentul eroilor din Tărtăria se va tine o slujbă religioasă urmată de cantece patriotice interpretate de fanfara județului Alba, acordarea de distincții și titlul de cetățean de onoare al comunei Săliștea, spectacol folcloric sustinut de ansambluri si interpreți de muzică populară, iar spectacolul se va termina cu un foc de artificii.
PROGRAM
ora 11:30 – Slujbă religioasă și depunere de coroane la Monumentul Eroilor din Tărtăria
ora 12:00 – întâlnirea fiilor satului la Căminul Cultural „Aurelia Stan” din Tărtăria
ora 13:30 – „Nunta tradițională la Tărtăria” – reconstituirea alaiului de nuntă tradițională
ora 15:00 – Cuvânt de bun venit al gazdelor, salutul oficialităților prezente, acordarea de distincții și acordarea titlului de „Cetățean de onoare al comunei Săliștea”
ora 15:30 – Spectacol folcloric
ANSAMBLUL FOLCLORIC AL JUDEȚULUI ALBA, dirijor ALEXANDRU PAL alături de soliștii vocali:
ROXANA RECHE
FLORICICA MOGA
DORINA NARIȚA
NICOLAE PLUTĂ
TRAIAN JURCHELA
ANSAMBLUL FOLCLORIC din DAIA ROMÂNĂ
ANSAMBLUL FOLCLORIC „CĂLIN JULESCU” din SĂLIȘTEA
EUGEN MIHĂILĂ
DARIA JURJ
FORMAȚIA „CONDOR” – coordonator COSMIN SIMA
ora 21:00 – Foc de artificii
Ştiri din zonă
Tentativă de OMOR la Șibot: Un bărbat, orbit de aburii alcoolului, și-a înjunghiat un cunoscut
Un bărbat din Șibot a fost condamnat la o pedeapsă de trei ani şi 4 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor. Acesta a mai fost obligat la plata sumei de 30.000 de euro cu titlu de daune morale.
„În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență în sarcina inculpatului, că la data de 17.02.2023, seara, după orele 18:00, probabil în jurul orei 21:00, în timp ce se afla cu mai multe persoane la un grătar organizat la ferma deținută de martor și familia extinsă a acestuia, pe raza localității Șibot, pe fondul consumului de alcool și a unei discuții aprinse cu victima, în cursul căreia cei doi și-au adresat cuvinte cu potențial jignitor, a aplicat acesteia din urmă o lovitură în zona abdominală, cu un cuțit aflat pe masa dintre cei doi, cauzându-i leziuni care au pus în pericol viața, prin plaga tăiat-înțepată astfel creată.
Pe fondul consumului de alcool în cantități destul de însemnate, între victima S.M.S și numitul M.V. a izbucnit un conflict verbal, plecat de la glume pe care cei doi le făceau reciproc unul față de celălalt, în cursul cărora victima a insinuat că M.V. este leneș, nu are mașină și umblă cu a fiului său și alte asemenea. În acest punct al discuției dintre cei doi, probabil în jurul orei 21:00, inculpatul M.V. i-a spus victimei că este țigan. Deranjat de acest aspect, victima a replicat lui M.V. că „este un gunoi”, ceea ce a declanșat o reacție violentă a numitului.
Astfel, acesta la masă ședea în capătul opus ușii de acces în fermă, victima undeva la mijlocul mesei. M.V., după ce a fost numit gunoi, a sărit în picioare de la locul său și s-a deplasat într-o poziție vis-a-vis de victimă, peste masă, încercând să îl prindă, respectiv să îl lovească. Întrucât lângă victimă se afla martorul, potrivit propriei declarații cel mai lucid dintre cei prezenți, acesta din urmă a încercat să îl tragă înapoi pe M.V., ca acesta să nu ajungă la victimă. Într-o primă fază, M.V. a reușit să scape din strânsoare, și a întins mâinile spre victimă ocazie cu care – cel mai probabil a lovit-o scurt pe aceasta în zona abdomenului cu un cuțit aflat pe masă, după declarația martorulu, aproximativ în dreptul victimei, cuțit folosit la tăierea pâinii, cu lamă lungă.
Concluziile preliminare medico-legale au arătat că victima prezenta o leziune traumatică (plagă înțepată-tăiată abdominală penetrantă cu leziune de ileon, hemoperitoneu și peritonită stercorală) ce s-a putut produce prin lovire cu un corp înțepător-tăietor (posibil cuțit), ce necesită spre vindecare 45-50 de zile îngrijire medicală, în condițiile unei evoluții favorabile, a pus în primejdie viața victimei și poate data din 17.02.2023.
Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.
-
Din judeţacum 5 luni
Mesaje de Paste. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 9 luni
MESAJE de Crăciun fericit! Urări și felicitări pe care le poți trimite celor dragi | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 5 luni
Când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 8 luni
Cum vor sărbătorii românii Crăciunul și Anul Nou 2021. Ce spune Raed Arafat | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 6 luni
Mesaje de Paște fericit. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 7 luni
MESAJE de 8 MARTIE, Ziua Femeii. Felicitări, urări și SMS-uri pentru femeile din viața voastră | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 6 luni
MESAJE de 1 Aprilie, Ziua Păcălelilor. FARSE și PĂCĂLELI pe care le poţi transmite prietenilor | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 8 luni
Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou: Pluguşorul, Capra, umblatul cu Ursul, Sorcova. Cele mai frumoase obiceiuri din ţara noastră | cugirinfo.ro