Actualitate
Comitetul European al Regiunilor a organizat la Cugir o conferință cu tema „Viitorul comunităților din Munții Carpați”
Viitorul comunităților din Munții Carpați ar fi mult mai bine conturat și mai sigur dacă ar exista, la nivelul Uniunii Europene, o strategie similară cu cea a Dunării.
Aceasta este concluzia principală a conferinței cu tema ”Viitorul comunităților montane europene. Perspective carpatice” organizată luni, 14 mai, la Cugir, de către Comitetul European al Regiunilor (CoR). Întâlnirea, la care au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, ai CoR și ai unor comunități locale și județene din România, a reprezentat o primă dezbatere pe această temă, scopul final fiind acela de a aduce în atenția decidenților de la nivelul UE problemele cu care se confruntă aceste comunități. În condițiile în care, în România, se află peste 40% din întregul areal al Munților Carpați, o soluție în acest demers ar reprezenta un mare avantaj pentru țara noastră. O astfel de strategie nu va aduce direct bani către aceste comunități, dar va prespune identificarea nevoilor și găsirea unor soluții comune pentru locuitorii din cele opt țări pe teritoriul cărora se află Munții Carpați.
“Avem nevoie de dezvoltarea infrastructurii, să sprijinim turismul, să protejăm mediul și să conservăm moștenirea culturală. Noi, aici, am inițiat o asociație de dezvoltare în Munții Șureanu cu primarii din zonă pentru a dezvolta, în primul rând, infrastructura în zona domeniului schiabil. Regiunea carpatică e printre cele mai puțin dezvoltate în comparație cu media europeană, infrastructura e slab dezvoltată, resursele sunt puține și există o perspectivă slabă a oamenilor din zonă, înregistrându-se un trend negativ demografic”, a spus primarul orașului Cugir, Adrian Teban, membru CoR. În opinia acestuia, cel mai important proiect care ar avea un proiect pozitiv ar fi ”Via Carpatia”, o autostrada care să lege Marea Baltică de Constanța și apoi până în Grecia la Marea Egee. ”Avem nevoie de dezvoltare turistică integrată, de creșterea comerțului și o mai bună creștere a capitalului, o abordare comună în problemele de mediu. Ar trebui să facem schimb de bune practici, nu neaparat la zone macro, chiar și micro, dar zone care s-au dezvoltat și care au avut un impact pozitiv”, a completat primarul din Cugir.
Marco Onida, Înalt funcționar al Comisiei Europene, DG REGIO, Expert în Direcția Generală pentru Politica Regională și
Urbană, fost Secretar General al Convenției Alpine, a precizat că la nivelul Comisiei Europene există, deocamdată, o reticență în ceea ce privește existența unei astfel de strategii a Carpaților, dar această poziție s-ar putea schimba în viitor. ”Nu avem încă un program transnațional pentru Carpați și nu știm dacă se va întâmpla în viitorul apropiat. Există de mai mulți ani posibilitatea cooperării interregionale, care promovează proiecte în domeniul energiei la nivel regional, între diferite regiuni fără ca acestea să se învecineze în mod necesar”, a spus Marco Onida. Acesta a spus că o strategie macro-regională pentru Carpați este necesară doar dacă aduce valoare adăugată, dacă aduce ceva în plus, respectiv proiecte pentru viitor.
Directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională ”Centru”, Simion Crețu, a fost mult mai tranșant și a susținut că existența unei Strategii a Dunării nu ajută cu nimic comunitățile din regiunea Centru. “De ce să ne opunem unui program pentru o strategie mai ales că nu este vorba de bani. Cred că ar trebui făcut un grup de acțiune la care să participe toate Consiliile Județene, ADR-urile, Ministerul Turismului, MAE astfel încât acest demers să fie asumat la nivel național. Există această temere de suprapunere pe SUERD (Strategia UE pentru Regiunea Dunării – n.r.)”, a spus Simion Crețu. Au mai vorbit în cadrul Conferinței, Alin Nica, primar al comunei Dudeștii Noi din Timiș, membru CoR, Csaba Borboly – președintele CJ Covansa, ambii membrii CoR, precum și reprezentanți ai Consiliilor Județene din Sibiu și Brașov. De asemenea, au luat cuvântul Harald Egerer din partea Secretariatului General al ”Convenției Carpatice” și Christoph Promberger, reprezentant al fundației ”Conservation Carpathia”. La dezbateri au mai participat primarii comunelor Săliștea, Pianu și Șugag, precum și președintele CJ Alba, Ion Dumitrel. Dezbaterea a fost moderată de Raul Cazan, preşedinte al asociaţiei non-guvernamentale ”2Celsius”, cu activitate şi proiecte în domeniul protecţiei mediului.
”Am organizat dezbaterea în ideea de a construi lucruri pe termen mediu și lung. În momentul în care avem o strategie și o viziune pe termen lung putem vedea progrese. În Cadrul CoR vom continua discuțiile și sperăm ca împreună cu guvernele naționale și cu repreznetanții Comisiei Europene să putem evolua, fie că vorbim de Convenția Carpatica, fie că vorbim de dezvoltarea Carpaților în cadrul Strategiei Dunării. Important este să vedem că se fac progrese pentru oamenii care trăiesc în aceste comunități montane”, a concluzionat Adrian Teban.
Actualitate
Campanie de strângere de fonduri destinată achiziției de ghiozdane, complet echipate, pentru aproape 70 de copii din Cugir
Asociația „Implicare și Dăruire Cugir 2023” lansează o nouă campanie umanitară dedicată copiilor cu nevoi din oraș. Sub îndemnul „Împreună putem pune un zâmbet în ghiozdan”, campania se desfășoară în perioada 19–31 august 2026.

Organizatorii își propun să strângă fonduri pentru achiuziția de ghiozdane complet echipate cu rechizite pentru aproape 70 de copii din Cugir, elevi din clasele I-VIII, identificați de asociație ca având nevoie de sprijin pentru începutul noului an școlar.
Reprezentanții asociației transmit că un ghiozdan pregătit pentru școală înseamnă mai mult decât rechizite, oferindu-le copiilor încredere și bucuria de a începe școala în condiții mai bune.
„Un ghiozdan pregătit pentru școală înseamnă mai mult decât rechizite – înseamnă încredere, bucurie și șansa de a începe școala cu demnitate. Fii alături de noi și ajută un copil din listă. Orice implicare contează. Împreună facem bine”, este mesajul transmis de Mihaela Bota, președinta asociației.
Cei care doresc să se implice în campanie sau să afle mai multe informații pot suna la 0774 566 719.
Constantin PREDESCU
Actualitate
Investiție de peste 20 de milioane de lei pentru modernizarea ambulatoriului Spitalului Orășenesc Cugir
Spitalul Orășenesc Cugir va beneficia de o investiție importantă pentru modernizarea infrastructurii ambulatoriului și dezvoltarea programelor de screening. Proiectul are o valoare eligibilă de peste 20,2 milioane de lei și este finanțat prin Programul Sănătate.

Spitalul Orășenesc Cugir a anunțat lansarea proiectului „Elaborare Documentație Tehnică pentru obținerea Autorizației de Construire”, în cadrul obiectivului „Investiții în infrastructura publică a ambulatoriilor implicate în implementarea programelor de screening”.
Proiectul este finanțat prin Programul Sănătate, în baza contractului încheiat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar perioada de implementare este de 26 de luni.
Ambulatoriu modern și echipamente medicale pentru diagnostic precoce
Potrivit reprezentanților spitalului, obiectivul general al investiției este consolidarea capacității locale de prevenție, diagnostic precoce și monitorizare a unor boli cu impact major asupra sănătății publice.
Acest lucru va fi realizat prin modernizarea și dotarea ambulatoriului de specialitate al Spitalului Orășenesc Cugir și integrarea acestuia într-un model funcțional de furnizare a serviciilor medicale preventive.
Printre obiectivele specifice ale proiectului se numără:
- modernizarea infrastructurii ambulatoriului integrat al Spitalului Orășenesc Cugir;
- dotarea ambulatoriului cu echipamente medicale moderne pentru diagnostic precoce;
- implementarea programelor de screening cardiovascular, oncologic și oftalmologic;
- creșterea accesului populației la servicii medicale și reducerea inegalităților în domeniul sănătății.
Accent pe prevenție și depistarea precoce a bolilor
Investiția urmărește să contribuie la depistarea într-un stadiu cât mai timpuriu a unor afecțiuni cu impact major asupra sănătății populației.
Prin dezvoltarea serviciilor de screening și îmbunătățirea infrastructurii medicale, proiectul vizează inclusiv reducerea mortalității evitabile și a diferențelor teritoriale în ceea ce privește accesul la servicii medicale.
În același timp, modernizarea ambulatoriului este menită să contribuie la îmbunătățirea stării generale de sănătate și a calității vieții locuitorilor din Cugir și din zonele arondate.
Peste 20,2 milioane de lei pentru proiect
Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 20.292.390,10 lei, TVA inclus.
Finanțarea este structurată astfel:
- 17.248.531,58 lei – fonduri FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională), reprezentând 85% din valoarea proiectului;
- 2.638.010,72 lei – contribuție de la bugetul de stat, reprezentând 13%;
- 405.847,80 lei – cofinanțarea beneficiarului, reprezentând 2%.
Prin această investiție, Spitalul Orășenesc Cugir urmărește dezvoltarea serviciilor medicale preventive și crearea unor condiții mai bune pentru diagnosticarea precoce și monitorizarea afecțiunilor care afectează sănătatea populației.
Constantin PREDESCU
-
Mondenacum 4 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2027, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Cugireniacum 10 luniFoarfeca, visul și scena: Drumul unui frizer din Cugir spre succesul internațional
-
Actualitateacum 10 luniMedicul cugirean Terezia Mureșan-Samoilescu a primit, la Berlin, premiul pentru studiul legat de modalitățile actuale de tratament ale plăgilor greu vindecabile
-
Actualitateacum 10 luniStar Transmission a donat Cugirului o ambulanță complet echipată, destinată urgențelor sociale din oraș
-
Actualitateacum 5 luniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 10 luniMedic urolog nou, la Spitalul orășenesc Cugir
-
Mondenacum 4 luniMESAJE de PASTELE ORTODOX 2026. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului | cugirinfo.ro
-
Economieacum 7 luniAngajații Fabricii de Arme Cugir au intrat în grevă japoneză. Vezi cauza protestului și ce revendicări au aceștia