Recent, CIA (Central Intelligence Agency) a desecretizat mai multe sute de mii de pagini de documente din anii ’50 – ’60, în care apar şi informaţii despre fabrica de armament de la Cugir.

Există descrieri însoţite de de­sene referitoare la amplasamentul fabricii, ateliere de lucru, infrastructura zonei, număr de angajaţi şi tipul de arme şi muniţie fabricate, începând din anul 1935.

Informaţiile prezintă date referitoare la numărul de persoane angajate, personalul tehnic şi de conducere, program de lucru, condiţii de muncă, spaţii de cazare pentru angajaţii uzinei etc. Potrivit documentelor din arhiva C.I.A., fabrica era înconjurată de un gard de fier, cu o înălţime de 2 metri, deasupra căruia era sârmă ghimpată. Trupele româneşti ale Ministerului Forţelor Armate (MFA), înarmate cu automate P.P.S., stăteau de gardă în turnurile de observaţie amplasate pe perimetrul fabricii.

În fabrică, pe lângă personalul muncitor, erau cam 40 de tehnicieni din rândul personalului civil şi aproximativ 100 de reprezentanţi D.G.S.M. Controlul foarte sever era exercitat în egală măsură atât de civili, cât şi de personalul militar, fiecare muncitor civil trebuia să aibă o legitimaţie de identificare de la fabrică cu o ştampilă specială. Aproape toţi muncitorii erau locuitori ai Cugirului sau ai localităţilor limitrofe (Vinerea, Cioara şi Vinţu).

Lucrătorii civili intrau în fabrică pe poarta numărul 18 şi erau supuşi unui control foarte strict. Exista un tren local special care aducea muncitorii din localităţile limitrofe, dimineaţa devreme şi care îi ducea acasă târziu în noapte. Se muncea 24 de ore pe zi după un program cu ture de 8 ore. În completarea muncii care se făcea în interiorul fabricii se făcea şi muncă de construcţie, care se desfăşura şi în afara spaţiului fabricii.

În partea de est a fabricii, o clădire cu trei etaje a fost construită pentru a găzdui muncitorii. Această construcţie aproape că a fost terminată. În jurul acestei noi clădiri erau barăci de lemn care să găzduiască personalul D.G.S.M. Acestea erau sub comanda unui tânăr ofiţer român, M.F.A., cu gradul de sublocotenent. Mai era, de asemenea, un depozit de muniţii subteran exact în inima munţilor care împrejmuiau Cugirul. Aici a fost de fapt spaţiul celei mai importante producţii de muniţie.

Era şi o mică parte a uzinei în afara munţilor, dar inima era exact în munţi. În informaţii sunt prezentate şi unele date referitoare la reconversia producţiei (anul 1946), când s-a trecut de la producţia de război la producţia civilă. Nu lipseşte din informările aflate în arhivele C.I.A. nici cunoscutul „Scandal Skoda” şi consecinţele acestuia privind producţia de armament din România. Conform informaţiilor, în arhiva C.I.A. există şi poze aeriene ale comunei Cugir făcute în 1943-1944, în timpul a două raiduri aeriene, dar care din păcate nu au fost desecretizate.

Constantin PREDESCU