Rămâi conectat

Actualitate

Când începe Postul Paștelui Catolic și Ortodox 2022 | cugirinfo.ro

Cugir INFO

Publicat

în

Când începe Postul Paștelui 2022 Catolic și Ortodox | cugirinfo.ro

Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății, motiv pentru care credincioșii se pregătesc cu milostenie în fiecare an, pentru Postul Mare, dinaintea Învierii lui Mântuitorului. Postul Paștelui 2022 este cel mai luni și mai aspru post.

Astfel, Paștele ortodox 2022 va avea loc în ultima săptămână din luna aprilie, iar Paștele catolic 2022 va fi sărbătorit cu o săptămână mai devreme.

În anul 2022, Paștele ortodox este pe data de 24 aprilie, în timp ce Paștele catolic pică pe 17 aprilie.

Citește și: Când pica Pastele ortodox și catolic în următorii ani

Postul Paștelui 2022 este cel mai aspru și cel mai lung dintre cele patru posturi importante din an. Postul Paștelui 2022 la ortodocși va începe pe 7 martie și se încheie pe 23 aprilie, potrivit calendarului ortodox. La credincioșii catolici, Postul Mare se ține de pe 28 februarie până pe 16 aprilie.

Postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Mai mult, creștinii trebuie să se rețină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc.

Pe toată durata postului, creștin ortodocșii pot consuma doar produse vegetale, adică preparate fără carne, ouă brânzeturi, lactate și alte produse de origine animală. În anumite zile, au ceea ce se numește „dezlegare la pește”.

Pentru creştinii romano-catolici, prima zi de post pică întotdeauna într-o zi de miercuri și nu lunea, ca la ortodocși. Prima zi de post este cunoscută sub denumirea de Miercurea Cenuşii. În această zi, toţi credincioşii catolici își fac semnul crucii prin presărarea de cenuşă pe frunte și pe haine ca simbol al pocăinţei.

În același timp, postul la catolici permite o singură masă pe zi până la saturare, îngăduind puțină hrană dimineața și seara. Este valabil pentru toți cei cu vârste cuprinse între 21 și 60 de ani.

Citește și: Când sunt Floriile, Paștele ortodox și cel catolic în anul 2022

Ca o particularitate, postul la catolici are două dimensiuni. Una este legată de postul alimentar și presupune ca pe durata postului să nu mănânce preparate din carne sau care conțin carne și grăsime animală. În schimb, aceștia au voie să consume ouă, lapte, brânză, smântână și pește, precum și vin și untdelemn.

A doua dimensiune a postului catolic ține de abstinență, adică renunțarea la anumite vicii și pofte cum ar fi țigările, cafeaua, televizorul sau plăcerile trupești. La abstinență sunt obligați romano-catolicii care au împlinit vârsta de 14 ani. Legea abstinenței se poate împlini doar prin abținerea de la carne sau prin practicarea carității sau a evlaviei.

Totodată, în funcție de data la care este sărbătorit Paștele, sunt fixate Floriile și Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară.

De ce Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc la date diferite

Două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină, stau la baza calculării datei la care creștinii sărbătoresc Paștele. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renașterii naturii și ale echinocțiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paștelui eliberarea din sclavie și plecarea din Egipt.

Citește și: Mesaje de Paște. Urări de Paște. Felicitări de Paște care pot fi transmise prin SMS de Sfintele Paști

La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paștelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii. Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic și a șaptea lună (a opta în anii bisecți) a anului secular.

Când e dezlegare la pește în Postul Paștelui 2022?

Postul Paștelui este cel mai aspru post de peste an, iar spre deosebire de alte posturi, în Postul Mare sunt mai puține zile cu dezlegare la pește:

  • 25 martie- la sărbătoarea Bunei Vestiri
  • 17 aprilie- la sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, Floriile

Ce sărbători sunt în Postul Paștelui 2022?

În Postul Paștelui va avea loc sărbătoarea Bunei Vestiri pe 25 martie, sărbătoarea Sf. Calinic de la Cernica pe 11 aprilie și sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, Floriile, pe 17 aprilie 2022.

Învierea Domnului sau Sfintele Paști vor fi sărbătorite la data de 24 aprilie 2022, iar în a doua zi de Paște este prăznuit Sfântul Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință.

Ce este interzis să faci în Postul Paștelui 2022

În Postul Paștelui nu se fac nunți, botezuri și cumetrii.
În Postul Paștelui, biserica spune că nu se cântă și nu se dansează.
În Postul Mare nu se consumă carne, ouă, lapte, brânză și nici alte derivate din acestea.
În Postul Paștelui nu se bea alcool și nu se fumează.
Nu se mănâncă pește în Postul Paștelui, dacă nu este zi cu dezlegare.
În Săptămâna Patimilor se ține un post mai aspru, urmând ca în Vinerea Mare să nu se mănânce deloc.
În Postul Paștelui, creștinii trebuie să se roage mai mult.
În Postul Paștelui este interzisă împreunarea dintre femeie și bărbat.




Actualitate

Miercuri, 21 octombrie 2026, scriitorul Vasile Dumitru își lansează volumul „Vitralii”, la Centrul Lotus din Cugir

Cugir INFO

Publicat

în

Direcția de Asistență Socială Cugir organizează miercuri, 21 octombrie 2026, de la ora 17:00, la sediul Centrului Lotus, lansarea celui de-al nouălea volum semnat de scriitorul Vasile Dumitru, intitulat „Vitralii”.

Evenimentul va reuni poeți, pictori și cântăreți, într-o întâlnire dedicată cuvântului și artei, în care literatura se va împleti cu expresia artistică.

Invitația la eveniment este însoțită de un îndemn poetic al autorului, care vorbește despre puterea lecturii și a încrederii în sine:

„De vrei să vezi departe, aprinde o făclie.
Când vrei să crezi în tine, citește-o poezie…”

Lansarea volumului „Vitralii” se anunță astfel o întâlnire dedicată poeziei și dialogului dintre diferite forme de artă.




Citește mai mult

Actualitate

De la Mădulari la Timișoara și Cugir: Manifestare Cultural – Științifică, dedicată celor 525 de ani de istorie a unei comunități rurale românești

Cugir INFO

Publicat

în

Asociația Oamenilor de Știință din Mădulari a organizat, la Cugir, o manifestare cultural-științifică dedicată istoriei, tradițiilor și identității comunei Mădulari din județul Vâlcea. Evenimentul a avut loc în 17 octombrie 2026 și a reprezentat a treia etapă de prezentare și dezbatere a unui volum monografic consacrat celor peste cinci secole de evoluție a comunității.

Manifestarea s-a desfășurat în Sala Composesoratului Grăniceresc din Cugir și a reunit cadre didactice, reprezentanți ai Bisericii, specialiști în patrimoniu, oameni de cultură și membri ai comunității locale. Inițiativa a fost coordonată de prof. univ. dr. asociat Alexandru Burtea, fondator al Asociației Oamenilor de Știință din Mădulari (AOS Mădulari).

Evenimentul a urmărit să evidențieze importanța cercetării istoriei locale pentru cunoașterea și conservarea patrimoniului rural românesc.

O monografie dedicată perioadei 1501–2026

În centrul întâlnirii s-a aflat volumul „Mădulari (Beica), județul Vâlcea. Locuri, Vremuri, Oameni. Studiu istorico-etnografic (1501–2026)”, coordonat de prof. univ. dr. Gheorghe Bonciu și prof. univ. dr. Alexandru Burtea și publicat în 2026 la Editura ALMAROM din Râmnicu Vâlcea.

Lucrarea, care depășește 475 de pagini, reunește informații despre geografia localității, istoria și evoluția sa administrativă, instituții, învățământ, spiritualitate, ocupații și tradiții. Cercetarea urmărește să recupereze memoria colectivă și experiențele generațiilor care au contribuit la dezvoltarea comunității Mădulari-Beica.

Intervalul cronologic cuprins între anii 1501 și 2026 oferă o perspectivă amplă asupra transformărilor prin care a trecut localitatea de-a lungul a peste cinci secole.

În cadrul manifestării de la Cugir a fost prezentat și un film documentar despre comuna Mădulari, care a completat informațiile istorice cu imagini ale localității și ale patrimoniului său.

Evaluări științifice privind valoarea documentară a lucrării

Un moment important al evenimentului l-a constituit prezentarea referatului științific realizat de profesorul de gradul I Miron Bur, dedicat contribuției istorico-etnografice și relevanței documentare a volumului.

Analiza a evidențiat modul în care lucrarea reunește informații despre geografie, istorie, etnografie și memoria comunitară. Au fost abordate teme precum evoluția proprietății și a organizării administrative, influența marilor evenimente istorice asupra vieții locale și rolul instituțiilor comunitare.

Referatul a subliniat și importanța documentelor referitoare la prima atestare documentară din 1501, a hrisoavelor și hotărniciilor, precum și a informațiilor despre reformele secolului al XIX-lea, perioada interbelică, războaiele mondiale și schimbările sociale din epoca contemporană.

Totodată, profesorul Miron Bur a formulat observații metodologice privind necesitatea verificării corespondenței dintre interpretările istorice, sursele arhivistice și aparatul critic al lucrării.

O altă contribuție a fost prezentată de profesoara de gradul I Rodica Florea, prin referatul „Perspectivă pedagogică și instituțională asupra învățământului rural din Mădulari”.

Analiza s-a concentrat asupra istoriei educației locale, evidențiind rolul școlii în transmiterea limbii, a normelor și a memoriei colective. Printre informațiile documentare prezentate se numără atestarea școlii din Mădulari în 1838 și date privind o inspecție școlară din decembrie 1846, în cadrul căreia au fost consemnate exerciții de aritmetică aplicate activităților gospodărești.

Referatul a evidențiat, de asemenea, dificultățile frecventării școlii în condițiile sărăciei și ale muncilor agricole, precum și transformările învățământului rural de-a lungul secolelor XX și XXI.

Dialog despre istorie, spiritualitate și patrimoniu

Dezbaterile au fost completate de intervenții din domenii profesionale diferite. Profesorul de istorie V. Florea, din Cugir, a abordat valoarea izvoarelor documentare și rolul cercetării istorice în reconstituirea trecutului comunităților.

Preotul Ionuț Sichigea, din Mădulari, și preotul V. Codrea, din cadrul Protopopiatului Cugir, au contribuit la discuțiile privind tradiția și rolul valorilor spirituale în păstrarea identității colective.

Inginerul Aurel Voicu, fondator al Muzeului Istoriei Tehnicii din Cugir, a atras atenția asupra importanței conservării patrimoniului tehnic și industrial al orașului.

La eveniment au mai participat profesorul de istorie Nicolae Florea, scriitorul Dumitru Vasile și preotul paroh Ionuț Cândea.

Întâlnirea a depășit astfel cadrul unei simple prezentări editoriale, oferind un spațiu de dialog între istorie, educație, spiritualitate și patrimoniu cultural.

Trei etape pentru promovarea istoriei comunei Mădulari

Manifestarea de la Cugir a reprezentat cea de-a treia etapă a proiectului cultural-științific inițiat de Alexandru Burtea.

Prima întâlnire a avut loc la Mădulari, în 20 iunie 2026, în contextul împlinirii a 525 de ani de la prima atestare documentară a localității. Cea de-a doua s-a desfășurat la Universitatea de Vest din Timișoara, în 14 septembrie 2026, în parteneriat cu Institutul de Cercetări Avansate pentru Mediu (ICAM), sub coordonarea prof. univ. dr. Mădălin Bunoiu.

Evenimentul de la Cugir a avut și o semnificație personală pentru Alexandru Burtea, care și-a petrecut aici anii de formare școlară și o parte importantă a tinereții. Revenirea în oraș după aproape o jumătate de secol a reprezentat, potrivit prezentării proiectului, un gest de recunoștință față de profesorii și comunitatea care au contribuit la formarea sa.

Volumul ar putea ajunge la Academia Română în 2027

Asociația Oamenilor de Știință din Mădulari are în vedere pregătirea, în 2027, a unui dosar de fundamentare care să fie înaintat Academiei Române pentru evaluare de specialitate.

Documentația ar urma să includă volumul monografic, informații despre metodologia și sursele cercetării, referatele de specialitate și documente privind parcursul editorial și academic al proiectului.

Referatele realizate de profesorii Miron Bur și Rodica Florea reprezintă contribuții la acest demers, fiecare analizând lucrarea dintr-o perspectivă distinctă. Obiectivul este obținerea unei evaluări științifice independente privind originalitatea, calitatea documentării și relevanța volumului pentru cercetarea istoriei și civilizației rurale românești.

Eventuala includere a lucrării într-o procedură de premiere va depinde de regulamentele aplicabile, de evaluările specialiștilor și de deciziile instituțiilor competente.

La finalul manifestării, reprezentanții AOS Mădulari au mulțumit autorităților locale, reprezentanților Composesoratului Grăniceresc Cugir, profesorilor implicați și tuturor participanților.

Prin acest proiect, asociația își propune să contribuie la păstrarea memoriei comunității Mădulari și la promovarea patrimoniului rural românesc, demonstrând că istoria locală poate constitui un punct de plecare pentru cercetare, dialog cultural și colaborare academică.

 

Constantin PREDESCU




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir