„Sărbătoarea Bobotezei depășește cadrul unei simple comemorări istorice a Botezului Domnului în Iordan; ea este o revelație continuă a felului în care Dumnezeu se face prezent în lume prin materie”, spune preotul greco-catolic Viorel Gheorghe Codrea din Cugir

„Apa, element primordial al creației, devine în această zi loc al întâlnirii dintre cer și pământ. Deși la Cugir nu curge Iordanul, curg râuri care poartă aceeași chemare simbolică și aceeași deschidere spre har. Râul Mic și Râul Mare își adună apele din munți, coboară prin versanți și se întâlnesc în inima localității, unde se naște Râul Cugir. Această confluență poate fi citită teologic ca o imagine a unirii dintre firea umană și harul dumnezeiesc. Așa cum două ape distincte devin un singur râu, tot astfel omul este chemat să-și unească viața trupească cu cea duhovnicească, devenind întreg. Natura nu este separată de Dumnezeu, ci poartă în ea amprenta creației Sale, fiind chemată la transfigurare. Din perspectivă teologică, sfințirea apei nu este o simplă binecuvântare simbolică, ci o lucrare reală a harului necreat.

Sfântul Maxim Mărturisitorul afirmă: „Logosul lui Dumnezeu se ascunde în rațiunile tuturor lucrurilor create, iar cel ce le contemplă cu mintea curată Îl descoperă pe Dumnezeu în lume.” Astfel, apa râurilor Cugirului nu este doar materie neutră, ci poartă în sine rațiunea creației, care se actualizează prin rugăciune și credință. Boboteaza ne amintește că sfințenia nu este legată exclusiv de un spațiu geografic privilegiat. Iordanul nu este sfânt prin sine însuși, ci prin prezența lui Cristos în apele lui.

La fel, Râul Cugir devine purtător de har nu prin nume sau istorie, ci prin coborârea Spiritului Sfânt. Sfântul Grigorie de Nyssa spune că „harul nu se măsoară în distanțe, ci în deschiderea inimii”. Prin urmare, oriunde este credință autentică, materia se poate transfigura. Apa simbolizează și devenirea, curgerea timpului și fragilitatea existenței umane. Dar, odată sfințită, această curgere capătă sens eshatologic: nu mai este doar trecere, ci drum spre împlinire. Cuvintele Mântuitorului – „Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie” – mută accentul de pe exterior spre interior. Omul devine el însuși loc al Bobotezei, spațiu în care harul poate curge neîncetat. Astfel, râurile Cugirului ne vorbesc nu doar despre geografie, ci despre vocația noastră spirituală. Așa cum apa sfințită devine izvor de binecuvântare, tot astfel viața omului, curățită prin credință, rugăciune și fapte bune, se poate transforma într-un izvor de lumină pentru ceilalți. Boboteaza la Cugir este, în cele din urmă, o chemare la conștientizarea prezenței lui Dumnezeu în lume și în noi înșine, acolo unde harul întâlnește libertatea inimii”, este mesajul transmis de Preot Doctor Viorel Georghe Codrea.

 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS

Marți, 6 ianuarie 2026, Cugirul a îmbrăcat haine de sărbătoare cu ocazia Botezului Domnului în apa Iordanului, sute de credincioși înfruntând frigul de afară, pentru a participa la slujba specială de Bobotează, oficiată la Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” („Catedrala”) din Cugir.

Apa primită astăzi, numită și Agheasma Mare, are puteri tămăduitoare asupra sufletului şi trupului celui care o bea.

Programul liturgic a început dis-de-dimineață cu Liturghia sfântului Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului, în cadrul căreia preoții s-au rugat pentru sănătatea și liniștea comunității.

Evenimentul a continuat în afara lăcașului de cult, unde, conform tradiției, soborul de preoți format din Bogdan Șalariu și Adrian Cebotari, au săvârşit slujba de sfințire a apelor (Aghiasmei Mari).

Potrivit forțelor de ordine prezente pentru a asigura buna desfășurare a evenimentului, la slujbă au participat aproximativ 700 de persoane.

Organizatorii au amplasat pe platoul și interiorul Bisericii Ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului” din Cugir, 6 butoaie umplute cu apă, puse la dispoziția credincioșilor care au dorit să ia apă sfințită acasă.

În final, la sfârşitul slujbei de Bobotează, credincioşii au primit şi binecuvântarea preoţilor slujitori.

Practic, după ce se cheamă Duhul Sfânt, mâna preotului binecuvântează cruciş apa de trei ori, apoi se rosteşte iar o rugăciune, după care procedeul este repetat. La sfârşit, în apă se cufundă crucea şi busuiocul.

Agheasma de Bobotează este considerată apa sfințită cu cele mai mari puteri, este apa ce rămâne „vie” și proaspătă timp îndelungat fară a se deteriora odată cu trecerea timpului.

Agheasma cea Mare se săvârşeşte de către arhiereu sau preot într-un cadru festiv, numai în biserică, lângă o apă curgătoare, lângă un lac sau la malul mării, şi numai de Bobotează sau în Ajunul ei. Aceasta este tămăduitoare şi are putere sfinţitoare foarte mare, pentru că este sfinţită în chiar ziua în care Mântuitorul a sfinţit apele, botezându-Se în Iordan.

Azi se stropesc cu Aghiasma Mare toate casele, ogoarele, viile, livezile si animalele, pentru a le feri de toată reaua întâmplare. Unii credincioși obișnuiesc sa o păstreze în vase curate, ca pe o binecuvântare, ani în șir, aceasta rămânând curată si plăcută la gust.

Cunoscută sub denumirea Botezul Domnului, Boboteaza aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan.

Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezătorul, cerând să fie şi el botezat. Ioan i-a spus: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Iisus că aşa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan

Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară că fiind Fiul Său.

Sărbătorile de Iarnă, se vor încheia miercuri cu sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul.

Constantin PREDESCU

 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS

Duminică, 4 ianuarie 2026, polițiștii din Cugir au luat măsura reținerii, pentru 24 de ore, față de un bărbat, în vârstă de 42 de ani, din Cugir, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie.

Din cercetările efectuate de polițiști, a reieșit că, în noaptea de 3/4 ianuarie 2026, în jurul orei 03.00, în timp ce se afla la domiciliu, împreună cu soția și fiul său, i-ar fi agresat fizic, pe aceștia, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și al unor discuții contradictorii.

În urma întocmirii formularului de evaluare a riscului, a reieșit risc iminent, iar pe numele bărbatului de 42 de ani, a fost emis un ordin de protecție provizoriu, pentru o perioadă de 5 zile.

Bărbatul va fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, pentru dispunerea măsurilor legale.

 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS