Duminică, 21 septembrie 2025, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, a fost prezent în mijlocul credincioșilor dreptslăvitori din orașul Cugir.

Acesta, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit slujba de târnosire a bisericii cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din parohia Cugir IV, protopopiatul Sebeș. În continuare, ÎPS Irineu a oficiat Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și a rostit cuvântul de învățătură, pe un podium special amenajat în vecinătatea locașului de cult.

Adresându-se celor prezenți la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, Arhipăstorul Alba Iuliei a spus: „Ținta supremă a existenței omului în această lume este asemănarea cu Dumnezeu, adică desăvârșirea morală și spirituală. La aceasta se poate ajunge urmându-L, pe calea îngustă a crucii, pe Dumnezeiescul Mântuitor. Relația intimă și iubitoare cu El nu obosește și nu plictisește niciodată. Precum ne spune Sfântul Cuvios Porfirie, «Hristos este Prietenul nostru, Fratele nostru; El este tot binele și toată frumusețea»”.

La finalul Dumnezeieștii Liturghii, părintele Marius Cristian Neștian, preot al parohiei Cugir IV începând cu anul 2014, a fost hirotesit întru iconom-stavrofor, pentru activitatea pastorală și administrativă desfășurată cu zel apostolic în decursul timpului. De asemenea, binefăcătorii, ostenitorii și truditorii care au sprijinit lucrările derulate la biserica parohială au primit din partea Arhiepiscopului Alba Iuliei diplome de aleasă cinstire. Totodată, în semn de aleasă prețuire, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a primit din partea părintelui paroh și a credincioșilor o icoană cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Lucrările de amenajare și înfrumusețare a bisericii „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din parohia Cugir IV au fost demarate în anul 1993, în timpul slujirii preotului Ioan Oltean. În anul 2002, interiorul Sfântului Altar a fost împodobit cu haina picturii, realizată în tehnica fresco de către pictorul Liviu Dumbravă. Începând cu anul 2017, au fost demarate ample lucrări de reabilitare și împodobire a edificiului eclezial. În perioada 2024-2025, interiorul locașului de închinare a fost înveșmântat cu pictură în tehnica fresco, lucrarea fiind executată de către pictorul Valentin Baci.

 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS

În după-amiaza zilei de sâmbătă, 20 septembrie 2025, polițiștii au fost sesizați cu privire la faptul că, pe strada Lucian Blaga din localitatea Vințu de Jos, a avut loc un eveniment rutier.

Un bărbat, în vârstă de 35 de ani, din localitatea Vințu de Jos, în timp ce conducea un autoturism, nu s-ar fi asigurat corespunzător, la punerea în mișcarea de pe loc, intrând în coliziune cu un motociclu condus regulamentar de către un bărbat, în vârstă de 58 de ani, din orașul Cugir.

În urma evenimentului rutier, bărbatul de 58 de ani a suferit leziuni corporale ușoare.

Ambii conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS

Sejururile sunt scurte și gradul de ocupare modest | cugirinfo.ro

Județul Alba, cu ai săi munți, cetăți și sate pitorești, rămâne un punct de atracție constant pe harta turismului românesc, însă datele oficiale pentru luna iunie 2025 arată că județul are în continuare un drum lung de parcurs pentru a ține pasul cu motoarele turistice ale Regiunii Centru.

Potrivit statisticilor, în unitățile de cazare din Alba (cele cu cel puțin 10 locuri de cazare) au fost înregistrați 26.903 turiști. Aceștia reprezintă 2,1% din totalul la nivel național, cifră care poate părea modestă dacă o comparăm cu marile centre turistice precum Brașov sau Sibiu, dar care arată totuși o prezență constantă.

Față de luna mai, numărul vizitatorilor a crescut cu 6,5% (adică 1.638 persoane în plus), semn că sezonul de vară începe să prindă avânt, însă comparativ cu iunie 2024 se remarcă o scădere de 4,1% (cu 1.160 persoane mai puțin).

Cei mai mulți dintre turiștii care au poposit în Alba au ales să doarmă în hoteluri (34,3% din total), semn că infrastructura modernă rămâne prima opțiune, dar nu lipsesc nici atracțiile mai intime și autentice. Mulți turiști au ales, în luna iunie, hoteluri din Alba Iulia de patru stele , ceea ce a adus o creștere a numărului de cazări față de luna precedentă

Pensiunile agroturistice au adunat un procent considerabil (24%), fiind dovada clară că tot mai mulți vizitatori vor experiențe legate de viața de la sat și de tradițiile locale. În același timp, apartamentele și camerele de închiriat au strâns 18,5% din preferințe, iar pensiunile turistice clasice-11,8%.

În iunie, s-au contabilizat 46.194 înnoptări, cu aproape 10% mai multe decât în luna mai, dar cu 5% mai puține față de anul trecut.

Durata medie a șederii a fost de 1,71 zile, adică sub două nopți, ceea ce sugerează că județul Alba rămâne în mare parte o destinație de weekend sau de scurtă vizită, spre deosebire de alte județe din regiune unde turiștii aleg să stea mai mult.

O altă cifră interesantă ține de profilul vizitatorilor: în iunie 2025, 79,5% dintre turiștii din Alba au fost români (21.377 persoane), iar străinii au reprezentat 20,5% (5.526 persoane).

În primele șase luni ale anului, Alba a adunat 108.479 turiști, ceea ce înseamnă o creștere de 2% față de aceeași perioadă din 2024. Dintre aceștia, 85,7% au fost români, iar 14,3% străini.

Cifrele arată că Alba rămâne o destinație mai degrabă internă, pentru publicul local și național, în timp ce atragerea unui număr mai mare de vizitatori din afara granițelor rămâne un punct sensibil. Tot mai mulți turiști aleg cazare în Alba Iulia la hotel, atrași de istoria orașului și de ofertele variate ale hotelurilor și pensiunilor

Gradul de ocupare a locurilor de cazare a fost de 20%, adică semnificativ mai mic decât media regională (25,9%) și mult sub media națională (30,1%).

Dacă privim însă la nivel regional, imaginea se schimbă radical: în Regiunea Centru formată din județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, au fost înregistrate în iunie 270.124 sosiri, ceea ce reprezintă 20,8% din totalul național.

Motorul principal rămâne Brașovul, care cu 105.555 turiști adună 39,1% din vizitatorii regiunii.

Sibiul se menține și el pe val, cu aproape 60.000 de turiști, iar Mureșul a depășit 46.000 de vizitatori. La polul opus se află Covasna, cu doar 13.391 turiști, dar cu o particularitate notabilă: durata medie a șederii a fost de 4,24 zile, cea mai mare din regiune și de peste două ori mai mare decât în Alba.

Această diferență arată că în timp ce unele județe atrag prin flux mare de turiști de scurtă durată, altele se bazează pe vizite mai lungi, care aduc beneficii economice mai consistente.

În privința tipurilor de cazare, Regiunea Centru arată o imagine echilibrată, dar cu predominanța hotelurilor, care însumează 56,3% din totalul sosirilor. Urmează apartamentele și camerele de închiriat (12,1%), pensiunile agroturistice (11,9%) și pensiunile turistice (10,9%).

În total, au fost înregistrate 512.499 înnoptări în iunie, adică 18% din totalul național. Aici hotelurile conduc detașat, cu 55,8% din înnoptări, urmate de pensiunile agroturistice (12,2%) și apartamente/camere de închiriat (12,1%).

În ceea ce privește durata medie a sejurului, la nivel regional aceasta este de 1,90 zile, deci mai lungă decât în Alba, dar încă sub potențialul pe care destinațiile montane și culturale l-ar putea oferi.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare confirmă și el discrepanțele din regiune: media pe Centru a fost de 25,9% în iunie, dar cu variații spectaculoase între județe.

Covasna a înregistrat un impresionant 41,7%, urmată de Mureș cu 33% și Sibiu cu 28,5%. Brașovul a avut 23%, Harghita 20,9%, iar Alba a rămas la coada clasamentului cu doar 20%.

Prin urmare, județul Alba se află la un nivel intermediar: atrage constant turiști, însă în principal pentru șederi scurte și cu un grad de ocupare modest.

Regiunea Centru, privită în ansamblu, are un turism diversificat, cu Brașovul ca principal magnet, Sibiul și Mureșul în creștere, iar Covasna ca exemplu de eficiență prin sejururi mai lungi.

Pentru Alba, provocarea rămâne să găsească modalități de a-i convinge pe turiști să rămână mai mult și să revină mai des.

 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS