Actualitate
Astăzi se împlinesc 55 de ani de la tragedia aviatică de la Cugir, în care şi-au pierdut viaţa 32 de pasageri
Din păcate anul 1964 a reprezentat un an negru pentru aviația românească. La 10 octombrie, un Iliusin IL – 18B a căzut în Munţii Lotrului, accident în care şi-au pierdut viaţa 28 de persoane, iar cu o zi înainte, culmea, tot un Iliusin IL – 14 al TAROM se prăbuşise tot în munţi, la doi kilometri de oraşul Cugir, în zona de sud a dealului „Cetate”, loc cunoscut ca „Pârâul Ţiganului”, accident în urma căruia şi-au pierdut viaţa toţi cei 32 de pasageri.
În regimul de atunci, nimic n-a „transpirat” despre cele două accidente, petrecute la o distanţă de 100 kilometri unul de celălalt. Doar localnicii au aflat, din gură în gură, că aparatele de zbor s-au prăbuşit. Despre catastrofa aviatică de la Cugir, Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Deva păstrează mai multe volume cu documente care prezintă succesiunea evenimentului din seara de 9 octombrie, cauzele şi presupuşii vinovaţi care au determinat tragedia petrecută în urmă cu o jumătate de secol. La documentarea legată de catastrofa care a şocat populaţia Cugirului şi nu numai, am primit informaţii de la mai mulţi localnici care au fost martori la nenorocirea petrecută în seara respectivă, unii dintre ei sprijinind autorităţile locale în căutarea şi recuperarea trupurilor celor decedaţi.
• Filmul producerii catastrofei
Pe data de 9 octombrie 1964, ora 19.55, de pe aeroportul „Traian Vuia” din Timişoara, locaţie dată în folosinţă în luna februarie a anului respectiv, un avion rusesc tipul IL – 14 înmatriculat YR – ILB, aparţinând TAROM, decolează în direcţia aeroportului Băneasa -Bucureşti. Avea să fie ultima cursă a acestui aparat aflat la acea vreme în dotarea aviaţiei civile româneşti. Din anchetele desfăşurate la vremea respectivă, rezultă că deşi itinerariul iniţial de zbor al avionului era Timişoara – Deva – Curtea de Argeş – Bucureşti – Băneasa, la solicitarea echipajului, traseul ar fi fost schimbat de piloţi cu acceptul Centrului de Dirijare a Zborurilor Băneasa, pe motivul situaţiei meteo nefavorabile. Cu toate că a fost acceptată decizia de deplasare pentru o altă direcţie de zbor şi anume: Timişoara – Caransebeş – Tg. Jiu – Bucureşti Băneasa, rămâne şi astăzi o enigmă faptul că ehipajul n-a mai respectat solicitarea de modificare a deplasării făcută anterior şi s-a îndreptat spre Deva, considerând situaţia meteorologică mai bună, neştiind de fapt că intră direct în furtuna care le va fi în cele din urmă fatală. Potrivit surselor existente în arhiva de la Deva, la bordul aparatului se afla un echipaj format din piloţi tineri, dar cu experienţă de zbor: în acel moment, la manşa avionului se afla Nicolae Matei – comandantul avionului (32 de ani), copilotul Aurelian Iliuţă (29 de ani), operatorul radio – Traian Moldovan (43 ani), Teodor Miu (30 de ani), numărul de ore de zbor al acestora variind între 2.260 şi 7.130. La ora 20.10, echipajul de la bordul avionului IL-14 ia pentru prima dată legătura cu controlorul de zbor de la Aerodromul din Deva, cu care, potrivit înregistrărilor, a avut o importantă discuţie. Controlorul de zbor îl informează pe comandantul aeronavei de vremea nefavorabilă pe care o va întâlni după ce va trece de Deva, pilotul confirmând de altfel că vede zona la care acesta făcea referire, zonă cu descărcări electrice şi oraje.
Ultima convorbire între echipaj şi controlorul de zbor de pe aerodromul Deva se consumă 12 minute mai târziu, piloţii comunicând ora estimativă când vor ajunge deasupra localităţii Curtea de Argeş şi altitudinea la care se află la ora respectivă avionul. La ora 20.25 se pierde legătura între avion şi turnul de control din Deva, fapt ce confirmă prăbuşirea avionului în zona oraşului Cugir.
Fără a bănui ce s-a întâmplat, controlorii din Deva încearcă inutil să ia legătura cu echipajul, căci încercările lor de a restabili contactul radio rămân fără rezultat. Peste 35 de minute, la ora 21.00, cei de la turnul de control primesc vestea catastrofei aeriene de la Cugir şi anunţă la rândul lor aeroportul Băneasa -Bucureşti.
• Ministerul Forţelor Armate declanşează o anchetă la locul prăbuşirii aeronavei
Imediat după eveniment încep anchetele. La faţa locului se deplasează o echipă a Ministerului Forţelor Armate-Departamentul General al Forţelor Civile, condusă de generalul Constantin Sandrea şi o echipă din partea TAROM, condusă de Dumitru Balaur-director general al companiei la acea vreme. Acestora li se alătură cinci specialişti, experţi în ingineria aviatică. Concluzia comisiei de anchetă care s-a deplasat la faţa locului a fost următoarea: „Comisia condusă de general-maior Constantin Sandrea din care au făcut parte şi un număr de 5 ingineri specialişti în construcţia de avioane este următoarea: Cauza catastrofei aeriene înregistrate la data de 9 octombrie 1964, ora 20.26, în care şi-au pierdut viaţa 32 de persoane este aceea a întâlnirii unui front de nori producători de curenţi verticali, care în opoziţie cu manevrarea pilotului în perioada de revoluţie în formă de opunere de rezistenţă pentru a nu fi răsturnat, a produs ruperea aeronavei, începând cu profundor-partea mobilă a aripei, fuselaj, după care a desprins planurile de motoare şi a căzut”.
• Bilanţul catastrofei, cauzele acesteia şi verdictul dat de comisia de anchetă
Verdictul dat de comisie în ceea ce priveşte vinovatul a fost unul unanim: comandantul aparatului, Nicolae Matei, se face vinovat de producerea accidentului şi de pierderea de vieţi omeneşti. Anchetatorii au considerat că pilotul ar fi îndreptat aeronava spre zona cu turbulenţe atmosferice, deşi turnul de control de la Deva i-ar fi recomandat pilotului să evite acest traseu. Bilanţul catastrofei a fost cutremurător: 32 de morţi şi pagube totale în valoare de aproape 2.5 milioane de lei. În noaptea de 9/10 octombrie, autorităţile au găsit la locul tragediei, în zona numită „Pârâul Ţiganului” (în apropierea satului Feţeni) cele 32 de cadavre, care au rămas peste noapte sub paza organelor de miliţie şi a militarilor Ministerului Afacerilor Interne care exercitau paza Uzinei Mecanice Cugir.
În dimineaţa zilei de 10 octombrie s-a dispus coborârea în oraş a persoanelor decedate şi a obiectelor găsite lângă epavă sau care se aflau împrăştiate pe o suprafaţă destul de mare de teren de pe raza localităţii. La Spitalul orăşenesc Cugir a fost amenajată o cameră mortuară, unde au fost depuse corpurile celor 32 de persoane care şi-au pierdut viaţa. Truprile decedaţilor au fost aşezate apoi în sicrie şi transportate la Timişoara pentru a fi preluate de familii spre a fi înhumate. După un timp, o mare parte din rămăşiţele aeronavei au fost ridicate şi predate unei întreprinderi de colectare a metalelor din Hunedoara. Anchetatorii vorbesc în raport şi despre alte motive care au condus la catastrofă: una dintre cauze ar fi fost faptul că aparatura de la Centrul de Dirijare a Zborurilor Băneasa era destul de învechită, fapt ce a făcut ca piloţii să primească date meteorologice eronate, în realitate vremea nefiind prielnică din cauza furtunii şi a descărcărilor electrice care au afectat, după cum s-a văzut, condiţiile de zbor.
Asta presupune că Aeroportul Timişoara ar fi trebuit să primească un ordin care să interzică decolarea în astfel de condiţii a avionului şi să fie ţinut la sol până la ameliorarea vremii. Tot acelaşi raport mai arată că greutatea avionului a fost schimbată cu cea a aparatului IL- 14 P german care era mai uşor cu 260 kg decât avionul care a zburat în acea seară. Totodată, nici echipajul şi nici pasagerii n-au purtat centurile de siguranţă care ar fi trebuit să fie folosite în caz de furtună (fapt confirmat după prăbuşirea aeronavei).
• Speculaţii ale localnicilor legate de cauza prăbuşirii avionului
Legat de tragedia din seara de 9 octombrie 1964, există şi unele versiuni ale localnicilor care au urmărit aparatul survolând oraşul Cugir. Unii dintre ei susţin că aeronava traversa localitatea la joasă înălţime, cu un zgomot destul de accentuat, că avea o flacără în partea din spate, în opinia lor provenind probabil de la un trăsnet (având în vedere vremea nefavorabilă) şi că bucăţi din aeronavă, precum şi un număr mare de obiecte personale printre care şi îmbrăcăminte, încălţăminte, valize, cădeau din avion deasupra oraşului. Există voci care afirmă cum că se observa clar cum se încerca evitarea prăbuşirii avionului pe oraş (în special pe spital), pe deasupra căruia avionul zbura şi cum se căuta cu disperare un loc pentru aterizare.
Unele persoane, prezente la locul catastrofei, ne-au relatat că au văzut multe trupuri ale decedaţilor dezbrăcate, de parcă cineva le-ar fi sugerat să se debaraseze de îmbrăcăminte pentru ca hainele purtate să nu li se aprindă. Contrar acestor supoziţii ale localnicilor, anchetatorii susţin că pe resturile aeronavei găsite la faţa locului nu s-au găsit urme de foc care să provină de la vreun contact al avionului cu un trăsnet şi că pe fuselajul avionului nu s-a găsit nicio urmă a existenţei incendiului la bordul avionului.
Atunci, de unde flacăra pe care au observat-o localnicii când avionul survola oraşul, dar şi după ce acesta s-a prăbuşit, având în vedere că cei cu care am discutat spun că avionul se vedea arzând, tocmai din cartierul Cindeni, adică de la peste 3 kilometri distanţă de locul tragediei?! Mai există şi un fapt pe care l-am aflat de la autorităţile locale care deţineau funcţii la acea vreme, cum că persoane fără frică de lege şi de Dumnezeu şi-au însuşit obiecte (bijuterii) aparţinând unor persoane care au decedat în accident.
Chiar dacă au plătit în faţa legii pentru faptele lor, rămâne să răspundă şi în faţa lui Dumnezeu pentru atitudinea lor, într-un asemenea moment. La o jumătate de secol de la tragedie, rămân întrebări care n-au fost elucidate nici până în prezent, valabil fiind doar raportul comisiei de anchetă întocmit la acea vreme, când niciun accident aviatic nu era făcut public, nefiind permis să „transpire” ceva, care să aducă atingere tehnicii în domeniu, aparţinând „marelui prieten” de la Răsărit.
Constantin PREDESCU

Actualitate
Bărbat de 46 de ani reținut de polițiști, după ce i-a sustras unui vârstnic din Cugir un lanțișor din aur, prin metoda „îmbrățișării”
Luni, 14 iulie 2025, polițiștii din Cugir au luat măsura reținerii, pentru 24 de ore, față de un bărbat de 46 de ani, din municipiul Deva, bănuit de săvârșirea infracțiunii de furt.
În dimineața zilei de 14 iulie 2025, polițiștii din Cugir au fost sesizați de către un bărbat de 72 de ani, din orașul Cugir, cu privire la faptul că o persoană necunoscută i-ar fi sustras un lanț de aur.
Din verificările efectuate de către polițiști, a reieșit că, în cursul zilei de 6 iulie 2025, un bărbat de 46 de ani, din municipiul Deva, l-ar fi abordat pe bărbatul de 72 de ani, în timp ce se afla pe strada Tineretului din orașul Cugir, și, prin metoda „îmbrățișării”, i-ar fi sustras un lanț de aur pe care îl purta, în valoare de 11.000 lei.
Ieri, 14 iulie 2025, polițiștii l-au identificat pe bărbatul, în vârstă de 46 de ani, pe raza județului Hunedoara, fiind, ulterior, condus de la sediul Poliției Orașului Cugir.
Prejudiciul a fost recuperat și predat persoanei vătămate. Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt.
Vă recomandăm să fiți atenți la persoanele necunoscute care adoptă o atitudine prietenoasă, să păstrați distanța și să respingeți orice apropiere fizică. De asemenea, fiți vigilenți atunci când vă aflați în locuri aglomerate, iar dacă cineva insistă să vă ofere ,,ajutor”, refuzați politicos și păstrați distanța.
Actualitate
Cartuș de calibrul 14,5 milimetri, din cel de-al Doilea Război Mondial, găsit în Poiana cu Goruni din Vinerea
Echipa pirotehnică din cadrul ISU Alba a intervenit, duminică, 13 iulie 2025, pentru asanarea muniției rămasă neexplodată în localitatea Vinerea, zona Poiana cu Goruni.
„Echipa pirotehnică din cadrul ISU Alba intervine pentru asanarea muniției rămasă neexplodată în loc. Vinerea, zona Poiana cu Goruni. Ca urmare a misiunii pirotehnice a fost preluată de catre echipajul pirotehnic un cartuș de cal. 14.5 mm, din al Doilea Război Mondial. Forțele alocate: 1 x autospecială pirotehnică”, a transmis ISU Alba.
Actualitate
Doit tineri au fost răniți, în urma unui accident rutier petrecut pe strada Mihai Viteazul, din Cugir
Sâmbătă, 12 iulie 2025, în jurul orei 23.10, polițiștii din Cugir au fost sesizați prin SNUAU 112, cu privire la faptul că, pe raza orașului, a avut loc un accident rutier.
Din cercetările efectuate de polițiștii deplasați la fața locului, a reieșit că, un tânăr de 18 ani, din Cugir, în timp ce conducea un autoturism, pe strada Mihai Viteazul, ar fi pierdut controlul asupra acestuia și a intrat în coliziune cu un autoturism staționat.
În urma evenimentului, conducătorul auto și un tânăr de 17 ani, din Cugir, pasager în autoturism, au suferit leziuni corporale.
Conducătorul autoturismului a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.
Cercetările sunt continuate.
-
Mondenacum 11 luni
Mesaje de Sfânta Maria 2024. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 3 luni
Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2026, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 3 luni
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Administraţieacum 10 luni
Premiu simbolic oferit de Primărie unor societăți comerciale din Cugir, cu prilejul aniversării a 225 de ani de tradiție industrială a orașului
-
Mondenacum 2 luni
Sfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Sportacum 7 luni
Triumf pentru șahiștii de la Metalurgistul Cugir, la „Cupa de Iarnă” desfășurată la Sibiu
-
Din judeţacum 3 luni
Când sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Sportacum 9 luni
„Roș-albaștrii” – remiză externă, după un meci nebun: ACS Mediaș – Metalurgistul Cugir 2-2 (0-0)
Parneava
25.04.2023 la 18:34
Domnule ziarist,Tatal meu care in anul 1964,era seful Centrului Hidrometeorologic Arad,in subordinea Serviciului Apelor Timisoara,trebuia sa fie in acel avion,impreuna cu ing.Vegescu si cu alti colegi.Cu o zi inainte,pe data de 8.octombrie,tatal meu a fost chemat la Timisoara,pentru a pune la punct impreuna cu cei din conducere,deplasarea la Bucuresti,unde urma sa aiba loc o conferinta pe tara.Tot in data de 8.octombrie,seara,dupa program,impreuna cu alti colegi,au luat cina la retaurantul Palace din Timisoara.Tatal meu,a mancat un peste cu garnitura,facand o toxinfectie alimentara.A doua zi in 9 octombrie,la aeroport,inginerul Vegescu,vazand ca tatal meu nu se simtea bine,ia spus sa se intoarca la Arad si o sa i se comunice ulterior,concluziile conferintei.In avion,mai era un pasager,ofiter de securitate, Mihailov(era femeie),care insotea un transport(am aflat ulterior de la unul din fratii doamnei),de cateva lazi,cu bijuterii si lingouri de aur,confiscate de la evreii care plecau in Israel.Nu se stie nici azi,daca in lazile respective erau sau nu bijuterii si aur.Doamna ofiter,a fost inmormantata la Arad,in cimitirul Pomenirea,rudele dansei sunt decedate,dar pe mormant sunt mereu flori proaspete.Tatal meu,a decedat la 102 ani,iar eu vazand intamplator articolul dumneavoastra,m-am gandit,ca poate va ajuta cu ceva,aceste amanunte