Exact în urmă cu patru ani, publicam în ziarul „Unirea” un articol referitor la intenţia administraţiei locale din Cugir potrivit căreia barajul de pe Râul Mic, cunoscut localnicilor şi sub numele de Barajul „Rândunica” (foto), ar putea deveni într-un viitor cât mai apropiat un punct de atracţie turistică pentru locuitorii de la poalele Drăganei şi nu doar pentru ei.

Din păcate, a fost şi a rămas doar o frumoasă poveste, spre dezamăgirea sutelor de locuitori ai urbei, care au îmbrăţişat cu încredere această ştire. Potrivit informaţiilor de la acea vreme (mai puţin transparente), barajul „Rândunica” ar fi fost dat în concesiune de către Primăria Cugir unei asociaţii din Alba Iulia. Aceasta avea ca intenţie promovarea unui proiect prin care se dorea reabilitarea albiei şi a malurilor lacului, astfel încât, în acest loc, aflat într-un cadru natural deosebit, să se amenajeze un complex de agrement de unde să nu lipsească un debarcader cu bărci şi hidrobiciclete, precum şi terenuri de sport. Exista, de asemenea, intenţia construirii unui restaurant, iar în apropiere amenajarea unor case de vacanţă menite să servească cazării eventualilor turişti, care şi-ar fi petrecut concediile sau weekend-urile în atractiva şi pitoreasca zonă. De asemenea, între Asociaţia pentru Pescuit Sportiv „Şurianul” Cugir şi administraţia complexului de agrement era prevăzut un parteneriat în vederea populării cu peşte a lacului. Totul părea ușor de realizat, mai ales că timp de câteva luni de zile, zeci de utilaje aparţinând unei firme albaiuliene au lucrat zi lumină la decolmatarea albiei râului în zona de acumulare, a fost depozitat în apropiere un munte de nămol scos de pe fundul lacului, iar pietrişul din râu s-a „evaporat” către o firmă despre care nici astăzi nu se cunosc prea multe. La ora actuală, locul pare mai pustiu ca oricând, arbuşti de tot felul au inundat zona barajului, o parte din grilajul metalic de protecţie pentru vizitatori a fost furat, iar despre mult lăudatul proiect nu mai suflă de patru ani nimeni nicio vorbă. Mai mult, în 2015, Consiliul Local Cugir a dat undă verde unui proiect de hotărâre iniţiat de primărie privind promovarea unui studiu de fezabilitate finanţat de la bugetul local în valoare de 3.630.861 de lei pentru obiectivul de investiţii „Alee pietonală şi pistă de biciclişti «Wasserline» Cugir – Râul Mic”. Prin acest proiect, se urmărea valorificarea turistică a zonei prin crearea unui traseu verde care să permită vizitarea bisericii romano-catolice, precum şi accesul la viitorul lac de agrement de pe Râul Mic, ce poate fi utilizat în scop turistic şi piscicol. Lungimea totală a aleii şi a pistei de biciclişti propuse era de 3980 de metri, şi avea ca origine aleea pietonală din strada Colinei, iar ca destinaţie strada Râul Mic, în zona barajului de pe Râul Mic. Proiectantul mai propunea lărgirea coronamentului barajului de pe Râul Mic, prin montarea unui platelaj metalic, a căii din lemn şi a parapeţilor pietonali metalici, astfel încât să se asigure circulaţia pietonală în ambele sensuri. Din păcate, au trecut aproape trei ani şi nu s-a făcut nici cel mai mic pas în acest sens. S-ar putea ca acest demers să fie totuşi ceva de perspectivă pentru că, potrivit informaţiilor primite de la viceprimarul Călin Furdui, după finalizarea reabilitării străzii Colinei din apropierea Turnului de apă, va fi „atacată” şi investiţia cu pista pentru biciclişti, pe traseul Wasserline – Barajul Râul Mic. Să sperăm că se vor adeveri cele zise de edil şi nu se va întâmpla ca şi cu preconizata pistă de biciclişti Cugir – Vinerea, unde au fost montate şi lămpile de iluminat pentru deplasarea bicicliştilor pe timp de noapte, iar investiţia a fost abadonată din raţiuni de „strategie locală”.

Constantin Predescu