Sute de deşeuri menajere, PET-uri, materiale de construcţii şi arbuşti de tot soiul au invadat râul Cugir, iar o mulţime dintre acestea ajung să fie parte din peisajul cotidian, malurile râului devenind adevărate focare de infecţie.

Deşeurile care plutesc pe râu şi pe malurile acestuia au ajuns acolo din indiferenţa oamenilor. Din păcate, singura şansă ca albia râului să fie curată şi plăcută din punct de vedere estetic este ca oamenii să nu o folosească drept depozit de gunoi, şi din când în când să o şi cureţe. Acest lucru nu se întâmplă, însă. În ultimii ani, asociaţii precum “Năsipiştea”, “Lupii Sigidava”, elevii şcolilor din oraş şi personalul din cadrul serviciului de salubrizare din cadrul primăriei locale au făcut tot felul de acţiuni prin care Cugirul să fie curat, iar autorităţile au promovat şi campanii de educaţie pentru a proteja natura. Din păcate, în ciuda eforturilor, nimic nu s-a schimbat, iar albia râului Cugir arată dizgraţios. Însoţit de câţiva localnici, am vizitat cu câteva zile în urmă un segment de aproximativ un km de pe râul Mic, în amonte de la  podul din faţa S.C.U.M. Cugir (foto). Am constatat un peisaj dezgustător, care arată lipsa de civilizaţie a celor care locuiesc de o parte şi de alta a acestei curgeri de apă, de care multe localităţi şi-ar dori să beneficieze. Resturi de materiale de construcţie, recipienţi din plastic, gunoaie de prin curţi şi grădini, vegetaţie uscată şi arbuşti, toate invadează, parcă într-o competiţie a mizeriei, albia râului Mic. Cei cu care am stat de vorbă ne-au spus că în anul 1999, când a avut loc fenomenul meteo de la Cugir, toate deşeurile s-au strâns la trecerea pe sub pod, provocând o blocare a scurgerii de apă, care a produs inundarea a zeci de case de pe strada 21 decembrie 1989. Problema nu este mai roză nici în zona de jos a oraşului, unde trece apa adunată de pe râul Mare şi râul Mic. Dinspre partea de sus a urbei şi până la podul Cindeni s-a mai făcut ceva în urmă cu doi ani, când Apele Române au defrişat pădurea de arbori de pe albia râului. Ceva mai jos, spre ieşirea din Cugir, situaţia a rămas la fel, atât albia râului cât şi malurile fiind sufocate de vegetaţie şi gunoaie. De starea râurilor sunt responsabile două instituţii: Apele Române şi administraţia publică pe teritoriul căreia tranzitează râul. “Din păcate, în ciuda acţiunilor de ecologizare şi conştientizare, rezultatele întârzie să apară, ceea ce ne face să credem că lipsa de acţiune şi educaţie au învins”, ne-au declarat cu mâhnire mai mulţi cugireni.

Constantin Predescu