Administraţie
Adrian Teban: „Cugirul se dezvoltă în continuare cu bani europeni. Aproape 50 milioane de euro vor fi investiți în următorii 2-3 ani”
Interviu realizat cu primarul orașului Cugir, Adrian Teban.
– Domnule primar, ați fost investit cu încrederea și susținerea cetățenilor pentru a gospodări orașul Cugir timp de 16 ani, adică patru mandate consecutive. Înainte de a ne referi la realizările din actualul mandat, v-aș provoca să vă amintiți cum era orașul Cugir atunci când ați devenit pentru prima dată primar.
– În primul rând vreau să spun că încrederea pe care oamenii mi-au acordat-o m-a onorat de fiecare dată și mi-a dat determinarea de a schimba orașul în bine. Știți foarte bine, Cugirul a fost monoindustrial, în momentul în care uzina nu a mai avut comenzi și și-a redus activitatea, majoritatea domeniilor au intrat în declin. Așa se face că la preluarea primului mandat în anul 2004, infrastructura stradală era precară, nu existau rețele de canalizare decât pe 30% din suprafața orașului, în anumite zone lipseau chiar și rețelele de apă, aproape toate obiectivele sociale, culturale și sportive erau abandonate și condamnate la degradare. Înainte de a vorbi de străzi asfaltate și trotuare amenajate, a trebuit să rezolvăm structura subterană. Am reușit să rezolvăm 100% acestă problemă și abia apoi am început să lucrăm la infrastructura stradală.
– Avem convingerea că în cei 16 ani ca primar v-ați lovit de multe situații dificile. Care au fost cele mai mari provocări administrative de până acum?
– Un moment dificil de care îmi amintesc a fost în anul 2009, când spitalul din Cugir era pe lista de închidere. Situația financiară a spitalului era complicată, condițiile erau precare pentru că nu se mai făcuseră investiții de la înființarea lui, nu erau dotări, medicii erau puțini. Am preluat spitalul într-o stare critică, însă cu fonduri proprii și cu bani europeni am schimbat acest lucru. Am modernizat și dotat secția de Chirurgie și Ambulatoriul, iar acum sunt în derulare lucrările la Maternitate și Pediatrie. Mai avem încă un proiect contractat pentru dotarea cu aparatură de ultima generație a tuturor secțiilor din Ambulatoriu și dorim să reabilităm Secția de Boli Infecțioase și Secția de Psihiatrie. Inclusiv problema personalului medical a fost în mare parte rezolvată. În această perioadă de pandemie ni s-a confirmat faptul că a fost o decizie înțeleaptă să declarăm spitalul prioritatea noastră numărul 1 în acești ultimi ani și să investim peste 13.693.527 de lei.
– Referindu-ne la mandatul actual, care sunt cele mai importante realizări?
– A fost un mandat în care cea mai mare parte a energiei ne-am canalizat-o pe accesarea de proiecte europene. Este motivul pentru care în ultimii ani am întocmit zeci de studii de fezabilitate, documentațîi și proiecte tehnice, am pregătit și am depus proiecte pe programele de finanțare lansate de UE. Vă spun sincer, în momentul în care depuneam toate aceste proiecte mă gândeam că dacă ajungem să obținem finanțare măcar pentru jumătate dintre ele, ar fi foarte bine. Acum, văzând că aproape toate, adică 95%, sunt în curs de finanțare, pot spune că lucrurile sunt peste așteptările noastre și asta înseamnă că echipa de la Primăria Cugir și-a făcut foarte bine treaba.
Bineînțeles, au fost făcute investiții inclusiv din bugetul local și aș aminti modernizarea străzilor Ștefan cel Mare, Emil Racoviță, Şurianu, Dealului, M. Sadoveanu, Aurel Vlaicu, Colinei din Cugir și Merilor, Tractoristului, Mesteacănului și Privighetorii din Vinerea, introducerea curentului electric în Frăsinei, achiziționarea de dotări pentru spital, amenajarea Skate Parc-ului și lista poate să continue.
– Despre câte proiecte europene este vorba și care este valoarea lor totală?
– În momentul de față avem 16 proiecte care sunt în diferite etape de implementare, iar suma totală este undeva la aproximativ 50 milioane de euro. Concret, vorbim de proiecte pentru modernizarea clădirii de Pediatriei – Maternitate, a tuturor școlilor gimnaziale și grădinițelor din localitate, a colegiului tehnic, modernizarea rețelei stradale pe care se desfășoară transportul în comun, străzile din Cindeni și Râul Mic, drumurile de munte, iluminatul public, transportul public de călători.
– Aș vrea să ne referim în primul rând la infrastructura stradală. Lucrările vor ajunge și în partea de sus a orașului și mă refer la Râul Mic și Cindeni?
– Cu siguranță. În baza proiectelor care vizează infrastructura vom moderniza 46 de străzi, iar restul, le vom reabilita cu bani de la bugetul local, astfel că nu vor mai exista străzi neasfaltate în nici o zona a orașului. Aș vrea să nominalizez cele 46 de străzi, pentru că sunt foarte multe întrebări din partea cetățenilor cu privire la acest aspect: Victoriei, Stadionului, I.B. Deleanu, M. Viteazul, 1 Decembrie 1918, Rozelor, Ion Creangă, Tineretului, Alexandru Sahia, Nicolae Bălcescu, Griviței, Râul Mic, Pârâului, Carpaţi, Livezii, Dorului, Nuferilor, Horea, Traian, Fagului, Crinului, Crângului, Munteniei, Lacului, Cooperatorilor, Ştrandului, Biruinţei, Gh. Lazăr, Decebal, M .Kogălniceanu, Mărăşeşti, I. Slavici, G. Coşbuc, Ghe. Asachi, Libertăţii, Ș.O. Iosif, 8 Martie, Zorilor, 1 Iunie, Arieșului, G. Enescu, M. Eminescu, Scăunel, Simion Bărnuțiu, Bradului din Cugir și Str. Principală din Vinerea. Majoritatea străzilor vor fi modernizate cu piste de biciclete.
Din bugetul local vom continua să reabilităm străzile Răchiţii, C. Porumbescu, Liliacului din Cugir și Morilor, Culturii, Luncii, Toamnei, Arinului, Macului și Deal din Vinerea.
– Practic, în următorii ani Cugirul întră în șantier?
– Da, Cugirul va intra în șantier însă nu trebuie să ne sperie acest lucru pentru că pe măsură ce semnăm contractele de execuție vom realiza un grafic de eșalonare al lucrărilor. Vom gândi lucrurile secvențial, astfel încât să nu blocăm zonele respective, iar oamenii să nu aibă de suferit. Sigur că va exista un disconfort în perioada lucrărilor dar am mai fost situațîi similare, avem experiență și știm să gestionăm problemele. Important este să ducem la final aceste proiecte care vor schimba radical orașul în următorii ani.
– Cum merg lucrările la centura de ocolire a localității Vinerea? Nu ar fi fost firesc să existe în continuare și o ieșire la autostradă?
– Faptul că am scos o parte din circulație în afară localității Vinerea este un lucru benefic pentru vinereni și cugireni, deopotrivă. Traficul rutier va fi mai fluent, mai sigur și mai rapid, iar localnicii din zona vor scăpa de pericolul, disconfortul și poluarea actuală. În prezent se toarnă asfaltul și cred că la sfârșitul lunii septembrie, cel mai târziu în octombrie se va putea circula pe centură.
În ceea ce privește legătura la autostradă, ani la rând am făcut lobby la toate nivelurile, la toți miniștrii și la fiecare guvern, iar acum avem promisiunea Ministerului Transporturilor că se va crea un nod rutier care să lege Cugirul de A1. Odată cu conectarea la autostradă, orașul nostru va avea în sfârșit șansa să evolueze economic, șansă de care ar fi trebuit să beneficieze încă din 2014, la fel ca orașele din apropiere care au una sau mai multe ieșiri la autostradă.
– Aveți obiective pe care nu ați reușit să le îndepliniți în acești patru ani de mandat?
– Avem un teritoriu extins, cu o suprafață mare ocupată de pădure, un cadru natural pe care dorim să-l exploatăm în viitor prin dezvoltarea economică și turistică a zonei montane. Împreună cu celelalte primării din jurul nostru am înființat Asociația Munții Șurianu cu scopul de a realiza o strategie de dezvoltare. În funcție de viitorul ghid de finanțare 2021- 2027 vom decide modul în care vom acționa pentru ca zona să-și atingă potențialul economic
Un alt domeniu în care dorim să lucrăm mai mult se referă la transferul tehnologic. Pe lângă industria specială care există de mult timp, ne propunem să înființăm un parc de transfer tehnologic, mai ales că în următorul exercițiu financiar se vor aproba fonduri importante în această direcție. Avem convingerea că vom reuși să dezvoltăm o zonă industrială, mai ales dacă vom avea acces la autostradă.
– Domnule Teban, începe competiția electorală în care v-ați înscris pentru a cincea oară. Cum credeți că va fi această campanie?
– Campania nu a început oficial încă, dar precampania ne-a oferit deja o imagine a ceea ce urmează. Este bine știut faptul am susținut întotdeauna tinerii și i-am încurajat să se implice cât mai mult în viața politică. Sunt de părere că e nevoie de oameni noi în politică, însă nu de oameni noi cu metehne vechi, caracterizați de populism ieftin și lipsiți de soluții. Am fost deja atacat în legătură cu deplasările la Bruxelles de către cei care au puține cunoștințe despre ce presupune activitatea în Comitetul Regiunilor și cât de mult a contat în capacitatea noastră de a face proiecte bune și a obține finanțare european. Aș vrea totuși să clarific faptul că diurna decontată din bugetul U.E. este aceeași pentru toți primarii din Europa și se referă la costurile de deplasare și cazare.
Am respectat întodeauna părerile critice și observațiile venite din partea oamenilor și niciodată nu am condiționat reabilitarea unor străzi de votul sau simpatia lor politică. Un astfel de mod de a privi lucrurile demonstrează imposibilitatea unora de a înțelege modul strategic în care dorim să dezvoltăm orașul și viziunea pe care o avem pentru viitor.
– Vă mulțumesc și vă doresc succes!
A consemnat
Nicoleta IDITA – TOMUȚA
Administraţie
Primarul Adrian Teban, la Palatul Parlamentului: „Viitoarea politică de coeziune trebuie să ofere mai multă flexibilitate, mai puțină birocrație și mai multă încredere autorităților locale”
Joi, la Palatul Parlamentului din București, în cadrul Sumitului Comunitatilor Locale a avut loc o dezbatere organizată de Europuls, împreună cu Comisia pentru afaceri europene din Parlamentul României, privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034 și viitorul politicii de coeziune.

La dezbatere au luat parte: europarlamentari, reprezentanta Comisiei Europene, reprezentanti ai Guvernului, Parlamentului si mediu de afaceri.
Prezent la eveniment, primarul orașului Cugir, Adrian Teban, a prezentat experiența acumulată în implementarea proiectelor europene din ultimele trei exerciții financiare multianuale.
„Pornind de la lecțiile învățate, am formulat câteva concluzii și propuneri pentru viitoarea politică de coeziune.
În primul rând, este esențial să păstrăm o guvernanță pe mai multe niveluri (multi-level governance), bazată pe un parteneriat real între nivelul european, național, regional și local. Politica de coeziune trebuie simplificată și flexibilizată, astfel încât să existe un echilibru între prioritățile strategice ale Uniunii Europene și nevoile specifice ale fiecărui stat și ale fiecărei comunități locale. Dezvoltarea durabilă începe de la nivel local, iar investițiile trebuie să răspundă în primul rând nevoilor reale ale comunităților.
În al doilea rând, calitatea proiectelor depinde direct de capacitatea administrativă și financiara. Capacitatea administrativa trebuie sustinuta prin asistenta tehnica iar capacitatea financiare prin instrumente financiare la dispozitia autoritatilor locale. Dacă autoritățile locale sunt obligate să lucreze cu bugete multianuale, același principiu trebuie aplicat și la nivel național, astfel încât contribuțiile naționale necesare cofinanțării proiectelor să fie prevăzute în fiecare an bugetar. În același timp, este necesară scurtarea termenelor de rambursare a cheltuielilor, pentru a evita blocajele financiare care afectează autoritățile locale și mediul economic implicat în implementarea proiectelor.
În al treilea rând, am susținut necesitatea unei abordări dedicate orașelor mici și mijlocii. Acestea au un rol aparte, fiind intr-o pozitie hibrida dintre mediul urban și cel rural, iar viitoarea politică de coeziune trebuie să sprijine conectarea dintre centrul orasului si localitatile componente/sate apartinatoare.
Fiecare comunitate trebuie să aibă posibilitatea de a-și valorifica propriile avantaje competitive. Orașele industriale trebuie să poată investi în parcuri industriale și zone logistice, cele cu potențial turistic să își dezvolte infrastructura necesară, iar comunitățile cu profil agricol să beneficieze de investiții care să le consolideze economia locală”.
În opinia sa, coeziunea trebuie sa existe in fiecare Regiune nu doar intre Regiunile europene!
Totodată, Teban, a atras atenția asupra necesității eliminării limitărilor excesive privind eligibilitatea investițiilor.
„Nu este eficient să existe reguli care finanțează doar anumite categorii de clădiri, doar anumite tipuri de unități de învățământ sau doar anumite categorii de infrastructură. Prioritățile de investiții trebuie stabilite la nivel local, în baza strategiilor integrate de dezvoltare, deoarece autoritățile locale sunt cele care cunosc cel mai bine nevoile comunităților pe care le reprezintă” , a susținut edilul din Cugir.
Acesta crede că, viitoarea politică de coeziune trebuie să ofere mai multă flexibilitate, mai puțină birocrație și mai multă încredere autorităților locale. Doar astfel fondurile europene vor continua să reducă decalajele de dezvoltare și să genereze investiții cu impact real pentru cetățeni.
Constantin PREDESCU
Administraţie
Vineri, 24 iulie 2026: Primăria Cugir organizează o dezbatere publică privind acordarea ajutoarelor de urgență și a ajutorului de înmormântare
Primăria orașului Cugir anunță organizarea unei dezbateri publice privind proiectul de hotărâre referitor la stabilirea situațiilor deosebite în care pot fi acordate ajutoare de urgență din bugetul local, precum și acordarea ajutorului de înmormântare pentru beneficiarii venitului minim de incluziune.

Dezbaterea va avea loc vineri, 24 iulie 2026, începând cu ora 11:00, în Sala de ședințe a Consiliului Local Cugir.
Persoanele interesate pot consulta proiectul de hotărâre și anexele acestuia la sediul Primăriei Cugir, de luni până joi, în intervalul orar 07:30 – 16:00, iar vineri între 07:30 – 13:30.
Documentele sunt disponibile și în format electronic, în secțiunea dedicată dezbaterilor publice de pe site-ul Primăriei Cugir la adresa https://primariacugir.ro/monitorul_oficial/dezbateri
Autoritățile locale îi invită pe cetățeni și pe toți cei interesați să participe la dezbatere și să își exprime punctele de vedere cu privire la proiectul supus consultării publice.
-
Mondenacum 11 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 3 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2027, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Cugireniacum 9 luniFoarfeca, visul și scena: Drumul unui frizer din Cugir spre succesul internațional
-
Actualitateacum 9 luniMedicul cugirean Terezia Mureșan-Samoilescu a primit, la Berlin, premiul pentru studiul legat de modalitățile actuale de tratament ale plăgilor greu vindecabile
-
Actualitateacum 4 luniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 9 luniStar Transmission a donat Cugirului o ambulanță complet echipată, destinată urgențelor sociale din oraș
-
Actualitateacum 8 luniMedic urolog nou, la Spitalul orășenesc Cugir
-
Mondenacum 3 luniMESAJE de PASTELE ORTODOX 2026. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului | cugirinfo.ro