Anul 2020, a fost un an cu multe provocări, dar şi cu noi oportunităţi pentru orașul Cugir.

Ne pregătim să lăsăm în urmă anul 2020 cu toate provocările sale, nu înainte de a face un inventar al reuşitelor şi eşecurilor din ultimele 12 luni, menţionând totodată obiectivele de viitor ale administraţiei locale.

Domnule Primar, Adrian Teban cum iasă oraşul Cugir din acest an?

Pentru administraţia locală, ca de altfel pentru fiecare dintre noi, anul 2020 a fost unul cu multe probleme, însă perioadele de încercare şi dificultate pot deschide şi noi oportunităţi. Mă refer în primul rând la această distanțare socială, de care nimeni nu a fost fericit, dar care ne-a determinat să identificăm posibilități ca societatea să functioneze în absenţa interactiuinilor fizice. În doar câteva luni, am fost nevoiţi să adaptăm învăţământul local la noile cerinţe, să punem la dispoziţie o platformă online, să achiziţionăm laptopuri şi tablete cu acces la internet pentru profesori şi elevi.

Practic, pandemia ne-a determinat să facem un pas major către digitalizarea învăţământului, care în majoritatea statelor U.E. este de mult o realitate. Inclusiv comunicarea administrație locale cu cetatenii s-a mutat în mare parte în mediul online, astfel că unul dintre obiectivele noastre viitoare îl reprezită digitalizarea serviciilor publice. Vom începe cu un soft pentru managementul parcărilor, iar mai apoi vom implementa sisteme similare la nivelul tuturor serviciilor publice, astfel încât interacțiunea cu cetățeanul să fie cât mai ușoară, iar timpul de rezolvare a problemelor să fie cât mai scurt.

Anul 2020 a fost o mare provocare pentru sistemul medical din România, iar la nivel local putem spune că, cel putin până în acest moment, am făcut faţă situaţiei, chiar dacă au fost momente critice inclusiv pentru Spitalul Orasenesc Cugir.

Profit de această ocazie pentru a le multumi celor care s-au implicat în acest efort colectiv de a diminua numărul persoanelor afectate de coronavirus și mă gândesc la personalul sanitar aflat în prima linie a luptei cu COVID 19, la echipa Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă care a efectuat toate acțiunile de dezinfecție în localitate, la angajaţii Serviciului Public de Asistenţă Socială care au acordat asistență socială primară persoanelor vârstnice sau celor care au avut nevoie în această perioadă, precum şi la Poliţia Orăşenească, Jandarmeria şi Poliţia Locală care au fost implicate în asigurarea respectării măsurilor de limitare a îmbolnăvirilor.

Din punct de vedere financiar, cum a fost afectat bugetul oraşului în această perioadă de pandemie? Au scăzut veniturile comparativ cu anul trecut?

Probabil că la jumătatea lunii ianuarie vom avea cifrele exact, însă din estimările noastre veniturile au scăzut cu aproximativ 20% față de 2019. Totuşi, trebuie să ținem cont că şi cheltuielile s-au diminuat, astfel că una peste alta, anul 2020 nu a fost unul slab, mai ales dacă luăm în considerare şi faptul că cea mai mare parte din veniturile noastre s-au dus în învestiții.

Știm că anul 2020 a însemnat pentru Cugir contractarea multor proiecte europene. Din acest punct de vedere am putea spune că lucrurile s-au mișcat în sens pozitiv pentru localitatea noastră. Care este stadiul proiectelor cu finanțare nerambursabilă?

Cred că am demonstrat cu prisosință că orașul nostru poate pregăti și poate gestiona proiecte europene care să asigure îmbunătățirea calității vieții oamenilor. Din ce știu, la nivel național sunt municipii mari, reședințe de județ, care nu au pregătit atâtea proiecte, de o valoare atât de mare. În ceea ce ne priveşte, raportat la populaţia pe care o avem, am reușit să atragem peste 1500 euro de persoană, bani europeni la care se adaugă şi fondurile guvernamentale nerambursabile.

Evident că banii aceșția ajung în investiții, în modernizarea străzilor pe care se desfăşoară transportul public, în achiziţionarea de autobuze hibrid, în modernizarea iluminatului public, în modernizarea Pediatriei, dotarea ambulatoriului, renovarea cantinei sociale, modernizarea şcolilor gimnaziale, a grădiniţelor şi colegiului tehnic, în dezvoltarea zonelor Cindeni, Râul Mic şi Coşbuc-Asachi.

Din lista celor 16 proiecte cu fonduri nerambursabile, în luna decembrie am semnat ultimele două contracte de finanțare pentru modernizarea şcolilor Iosif Pervain şi Singidava, cu străzile arodate lor. Bineinteles, cele 16 proiecte se află în stadii diferite de implementare, unele sunt în faza de derulare a lucrărilor, pentru altelele am finalizat licitația, iar altele sunt în plin proces de achiziţii . Important este că avem semnate aceste contracte, că avem asigurate fondurile necesare şi vom reuși să schimbăm față orașului în următorii 3 ani.

Tot anul acesta, ați bifat una dintre marile învestiții în infrastructură. Ne referim la centura ocolitoare a localității Vinerera. Pe lângă facilitarea mobilității, credeți că această va avea și un impact economic pozitiv?

Centura este benefică în primul rând pentru că sporeşte gradul de siguranță a participanților la trafic și a locuitorilor din Vinerea. Ştim cu toţii riscurile care existau când autoturisme, TIR-uri, măşini de mare tonaj circulau prin mijlocul localităţii Vinerea, alături pietoni, căruţe, animalele. De-a lungul timpului au existat numeroase accidente, unele soldate cu pierderi de vieţi omeneşti, printre victime cunosc personal cazul unor copii care au pierit în drum spre școală.

De aceea, consider că siguranța oamenilor este cel mai mare câştig. Însă, sunt convins că va exista şi un impact economic pozitiv, care nu se va vedea pe termen scurt, ci pe termen mediu și lung. Este clar că centura oferă posibilitatea dezvoltării în viitor a unei noi zone economice dacă ne gândim la oportunitatile oferite de terenurile din zonă.

Referindu-ne la investițiile în derulare, știm că se lucrează la modernizarea Pediatriei. Care este stadiul lucrării și când va fi finalizată modernizarea clădirii?

Lucrările de construcţii sunt prevăzute să se finalizeze în luna septembrie a anului viitor și sper să reușim să corelăm inclusiv procedurile de achiziţii a viitoarelor echipamente. Ne dorim ca la finalul lui 2021 să avem o secţie de Pediatrie-Ginecologie modernă, dotată cu aparatură nouă şi deservită de cadre medicale pe fiecare specializare.

O altă investiție în derulare este grădinița „Prichindel”, unde va funcționa inclusiv o creșă. Există posibilitatea ca această instituție să-și deschidă porțile din toamna anului viitor?

Lucrările de construcţie sunt prevăzute a se finaliza în primăvară, urmând ca în vară să organizăm licitația privind achiziţionarea dotărilor necesare. Conform graficului de lucrări, grădiniţa şi viitoarea creșă vor fi funcționale și îşi vor începe activitatea odată cu noul an școlar. Sperăm că cele trei grupe care vor funcţiona în regim de creşă, alături de cele deja existente la creșa „Kunterbunt”, vor oferi suficiente locuri astfel încât părințîii cu copiii sub vârsta de trei ani să se poată întoarce liniştiţi la serviciu, având certitudinea că cei mici sunt în siguranţă şi primesc îngrijirea specifică vârstei lor.

Pe lângă educație, sănătate și infrastructură, printre prioritățile dumneavoastră de anul acesta s-au numărat și locuințele pentru tineri. Dorim să ne spuneți câteva cuvinte despre blocul ANL la care se lucrează, precum și despre inițiativa de a oferi terenuri pentru case în localitatea Vinerea.

Am afirmat şi cu alte ocazii că ne dorim ca populaţia tânără să rămână în oraş, motiv pentru care încercăm să îmbunătăţim oferta locală. Pe lângă locurile de muncă, la luarea unei decizii în acest sens contribuie asigurarea unei locuinţe, motiv pentru care venim cu o serie de oferte. În primul rând este vorba de acest bloc ANL aflat în lucru, care este o investiţie realizată la solicitarea primăriei, cu fonduri de la Agenția Națională a Locuințelor şi care se va finaliza anul viitor. Clădirea va avea douăzeci de apartamente, dintre care cinci cu două camere, iar cinsprezece cu trei camere, care vor fi date spre închiriere familiilor tinere cu vârsta până în 35 de ani, care se încadrează în criteriile stabilite de ANL.

O altă ofertă cu care venim spre tineri sunt loturile pentru construirea unei locuințe, care pot fi primite gratuit de cei care se încadrează în criterile legislative sau pot fi concesionate. Am indentificat un teren în localitatea Vinerea, iar în momentul de faţă se lucrează la Planul Urbanistic Zonal. Ne dorim ca până în vara viitoare să finalizăm procedurile necesare şi să începem alocarea loturilor pentru case.

Din lista investițiilor finanțate din bugetul local, ce s-a realizat? Au fost și investitii care nu s-au putut materializa?

Nu sunt investiții nerealizate, ci sunt investiții care au întârziat. Mă refer la sistemul de colectare selectivă, pentru implementarea căruia am creat noile puncte de colectare. Din păcate, noul operator care ar trebui să implementeze acest sistem şi care și-a adus deja utilajele și echipamentele necesare la Tărtăria, nu poate să îşi înceapă activitatea până când nu va funcționa Centrul de Management Integrat al Deşeurilor de la Galda de Jos, unde ar urma să fie depozitate deşeurile colectate din judeţul Alba. Vestea bună este că, recent Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a respins ultimele contestații la procedura de achiziţie privind concesionarea acestui centru. Sperăm că licitația să se finalizeze, iar la începutul primăverii viitoare să operaționalizăm depozitul de la Galda și să scăpăm de această problemă care ne afectează și care ne împiedică să avansăm în colectarea selectivă.

În acest an, Cugirul a trăit fără festivalurile tradiționale și fără activități culturale. S-a simțit lipsa lor în oraș?

Cred că toți știm răspunsul la această întrebare. Normal că ne-au lipsit festivalurile şi tot ce înseamnă viată culturală, cu atmosfera şi energia care o însoţesc, însă cu toţii am înţeles contextul diferit în care ne aflăm. După cum ştiţi, la începutul anului am realocat banii destinaţi festivaluri către serviciile publice implicate în lupta cu acest virus.

O parte din fonduri au fost utilizate pentru achiziţionarea aparatelor de oxigen la spital, care s-au dovedit extrem de utile în îngrijirea bolnavilor de Covid-19 care au avut nevoie de oxigen suplimentar. Au fost cazuri care au depins de aceste aparate, ele facând diferenţa între viată şi moarte. Aşadar, cu toate părerile de rău că nu am avut festivaluri, viaţa are prioritate, iar preocuparea noastră majoră a fost aceea de a limita pe cât posibil efectele acestui virus.

Ce obiective aveți pentru 2021?

Principalul obiectiv este să finalizăm procedurile de licitații pentru proiectele pentru care am semnat contractele de finanțare și să avem semnate toate contractele pentru lucrări. În același timp, ne pregătim pentru viitoarea perioadă, 2021-2027 cu noi proiecte . După cum ați văzut, în ultimul Consiliu European s-a votat bugetul pentru această perioadă, precum şi pachetul de redresare în urma pandemiei de COVID-19- Next Generation EU şi planul de redresare și reziliență, în baza cărora autoritățile locale au oportuniatatea să lanseze noi proiecte. Deja am început discuții pentru extinderea transportului public în localitățile limitrofe, vreau să muncim, să tragem tare şi să depunem proiecte pentru că noile fonduri care vor veni în România pot să ne ajute să aducem nivelul de trăi mai aproape de standardele europen.

Cu ce gânduri încheiați anul 2020?

A fost un an greu, dar îl închei cu speranța că strategia de vaccinare ne va aduce imunitate în fața virusului, iar viaţa noastră va reveni la normal. Să păşim în noul an mai puternici, mai determinați și încrezători că 2021 se va dovedi prosper şi bun. La mulţi ani, cugireni!