Un obicei cu o tradiție de peste 70 de ani, a avut loc miercuri după amiază, începând cu ora 15.30, în orașul Cugir.

Păștenii se ocupă de pregătirea pâinii și a vinului, cunoscute ca „paști”, care vor fi oferite celor prezenți la Slujba de Înviere în noaptea de sâmbătă spre duminică.

La procesiunea dedicată obiceiului „păștenilor”, desfășurat miercuri la Cugir au participat primarul orașului,  Adrian Teban, viceprimarul Călin Furdui alături de consilieri locali și județeni.

În acest an, numărul „păștenilor” din Cugir, este de 64 (bărbați și femei), iar scopul acestora este acela de a pregăti şi împărţi Sfintele „Paşti” pentru întreaga comunitate.

Însoțiți de mireni, de preoți și de rude apropiate ale sărbătoriților, păștenii au pornit în alai spre Biserica Ortodoxă ,,Sf. Treime”, unde oficiază părintele Pintea Dumitrean, cu steaguri, prapori, icoane şi ciubere împodobite cu flori pentru ducerea vinului şi a pâinii în locașul de cult din (Cânepi) pentru sfinţirea acestora la slujba de Înviere a Mântuitorului.

• Istoricul obiceiului:

Obiceiul „Păștenilor” a apărut acum 68 ani, în anul 1948, în satul Vinerea, la inițiativa pe atunci a părintelui paroh Ioan Săbău, care a hotărât că pregătirea Sfintelor Paşti să fie făcută de persoanele care împlinesc în cursul acelui an 60 de ani şi care vor purta numele de „păşteni”.

Acest obicei a fost preluat mai apoi și la Cugir. Este unul din cele mai cunoscute tradiţii din zona Transilvaniei care se desfăşoară pe durata Săptămânii Mări a Postului Sfintelor Paşti.
Obiceiul începe cu mult înainte de Săptămâna Mare când are loc întâlnirea celor care au împlinit vârsta de 60 de ani în decursul anului respectiv.

La Vinerea, în cadrul întâlnirii se stabilește de comun acord de cei prezenți, o familie, de regulă mai înstărită, care va oficializa în decursul desfășurării evenimentului rolul de gazdă.

În acest scop gazdă va aduce în gospodăria sa pâinea, vinul și vasele noi de brad în care vor fi pregătite Sfintele Paști care vor fi oferite celor prezenți în biserică în Noaptea de Înviere.

La Cugir, „păștenii” se reunesc în casa parohială a preotului, unde se îndeplinește același ritual ca la Vinerea, de împodobire a vaselor (cu crenguțe de brad, flori) destinate paștilor. Vasele sunt ciubere inscripționate cu anul, crucea și urarea „Hristos a Înviat! Adevărat că a Înviat”.

Cheltuielile sărbătorii destinate „păștenilor” sunt suportate de către cei peste 40 de pășteni de la Cugir, respectiv cei 27 de pășteni de la Vinerea.

La Vinerea, în Miercurea Mare preotul merge la casa gazdei pentru a o sfinți și pentru a se face sfeştanie în gospodăria proaspăt zugrăvită.

Urmează Joia Mare, zi de mare sărbătoare, când de dimineață „păștenii” se adună la biserica din localitate, iar în frunte cu preotul pleacă la casa pășteanului care a deținut rolul de gazdă. Acolo la casa acestuia se va face o slujbă religioasă, se vor împărți lumânăriile frumos împodobite cu verdeață, iar după slujbă, pâinea se va de pune în desagi iar vinul într-un butoi nou de lemn pentru a fi dus la biserică.

Este momentul în care paștile sunt duse la lăcașul de cult de către alaiul format din prapori, preoți, oficialități și „păștenii” îmbracați în costume populare. În fața alaiului merg bărbații cu desagii cu pâine, iar în spate femeile cu ciuberele împodobite cu verdeață, urmați de ceilalți participanți, fie săteni, fie invitați ai lor.

La biserică se continuă slujba de sfințire a vinului și a pâinei care vor deveni Sfintele Paști, la finalul căreia fiecare persoană servește un pahar de vin şi o felie de cozonac, așa precum „feliile de viață”, le-au adus urcușuri sau coborâșuri. În decursul aceleași slujbe ei participă și la un parastas în memoria colegilor de generație care au murit înainte de a împlini 60 de ani.

Constantin PREDESCU