Rămâi conectat

Actualitate

59 de ani de la tragedia aviatică de la Cugir, în care şi-au pierdut viaţa 32 de pasageri

cugirinfo.ro

Publicat

în

Din păcate anul 1964 a reprezentat un an negru pentru aviația românească. La 9 octombrie, un Iliusin IL – 18B a căzut în Munţii Lotrului, accident în care şi-au pierdut viaţa 28 de persoane, iar culmea, tot un Iliusin IL – 14 al TAROM se prăbuşise tot în munţi, la doi kilometri de oraşul Cugir, în zona de sud a dealului „Cetate”, loc cunoscut ca „Pârâul Ţiganului”, accident în urma căruia şi-au pierdut viaţa toţi cei 32 de pasageri.

În regimul de atunci, nimic n-a „transpirat” despre cele două accidente, petrecute la o distanţă de 100 kilometri unul de celălalt. Doar localnicii au aflat, din gură în gură, că aparatele de zbor s-au prăbuşit. Despre catastrofa aviatică de la Cugir, Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Deva păstrează mai multe volume cu documente care prezintă succesiunea evenimentului din seara de 9 octombrie, cauzele şi presupuşii vinovaţi care au determinat tragedia petrecută în urmă cu o jumătate de secol. La documentarea legată de catastrofa care a şocat populaţia Cugirului şi nu numai, am primit informaţii de la mai mulţi localnici care au fost martori la nenorocirea petrecută în seara respectivă, unii dintre ei sprijinind autorităţile locale în căutarea şi recuperarea trupurilor celor decedaţi.

• Filmul producerii catastrofei

Pe data de 9 octombrie 1964, ora 19.55, de pe aeroportul „Traian Vuia” din Timişoara, locaţie dată în folosinţă în luna februarie a anului respectiv, un avion rusesc tipul IL – 14 înmatriculat YR – ILB, aparţinând TAROM, decolează în direcţia aeroportului Băneasa -Bucureşti. Avea să fie ultima cursă a acestui aparat aflat la acea vreme în dotarea aviaţiei civile româneşti. Din anchetele desfăşurate la vremea respectivă, rezultă că deşi itinerariul iniţial de zbor al avionului era Timişoara – Deva – Curtea de Argeş – Bucureşti – Băneasa, la solicitarea echipajului, traseul ar fi fost schimbat de piloţi cu acceptul Centrului de Dirijare a Zborurilor Băneasa, pe motivul situaţiei meteo nefavorabile. Cu toate că a fost acceptată decizia de deplasare pentru o altă direcţie de zbor şi anume: Timişoara – Caransebeş – Tg. Jiu – Bucureşti Băneasa, rămâne şi astăzi o enigmă faptul că ehipajul n-a mai respectat solicitarea de modificare a deplasării făcută anterior şi s-a îndreptat spre Deva, considerând situaţia meteorologică mai bună, neştiind de fapt că intră direct în furtuna care le va fi în cele din urmă fatală. Potrivit surselor existente în arhiva de la Deva, la bordul aparatului se afla un echipaj format din piloţi tineri, dar cu experienţă de zbor: în acel moment, la manşa avionului se afla Nicolae Matei – comandantul avionului (32 de ani), copilotul Aurelian Iliuţă (29 de ani), operatorul radio – Traian Moldovan (43 ani), Teodor Miu (30 de ani), numărul de ore de zbor al acestora variind între 2.260 şi 7.130. La ora 20.10, echipajul de la bordul avionului IL-14 ia pentru prima dată legătura cu controlorul de zbor de la Aerodromul din Deva, cu care, potrivit înregistrărilor, a avut o importantă discuţie. Controlorul de zbor îl informează pe comandantul aeronavei de vremea nefavorabilă pe care o va întâlni după ce va trece de Deva, pilotul confirmând de altfel că vede zona la care acesta făcea referire, zonă cu descărcări electrice şi oraje.

Ultima convorbire între echipaj şi controlorul de zbor de pe aerodromul Deva se consumă 12 minute mai târziu, piloţii comunicând ora estimativă când vor ajunge deasupra localităţii Curtea de Argeş şi altitudinea la care se află la ora respectivă avionul. La ora 20.25 se pierde legătura între avion şi turnul de control din Deva, fapt ce confirmă prăbuşirea avionului în zona oraşului Cugir.

Fără a bănui ce s-a întâmplat, controlorii din Deva încearcă inutil să ia legătura cu echipajul, căci încercările lor de a restabili contactul radio rămân fără rezultat. Peste 35 de minute, la ora 21.00, cei de la turnul de control primesc vestea catastrofei aeriene de la Cugir şi anunţă la rândul lor aeroportul Băneasa -Bucureşti.

• Ministerul Forţelor Armate declanşează o anchetă la locul prăbuşirii aeronavei

Imediat după eveniment încep anchetele. La faţa locului se deplasează o echipă a Ministerului Forţelor Armate-Departamentul General al Forţelor Civile, condusă de generalul Constantin Sandrea şi o echipă din partea TAROM, condusă de Dumitru Balaur-director general al companiei la acea vreme. Acestora li se alătură cinci specialişti, experţi în ingineria aviatică. Concluzia comisiei de anchetă care s-a deplasat la faţa locului a fost următoarea: „Comisia condusă de general-maior Constantin Sandrea din care au făcut parte şi un număr de 5 ingineri specialişti în construcţia de avioane este următoarea: Cauza catastrofei aeriene înregistrate la data de 9 octombrie 1964, ora 20.26, în care şi-au pierdut viaţa 32 de persoane este aceea a întâlnirii unui front de nori producători de curenţi verticali, care în opoziţie cu manevrarea pilotului în perioada de revoluţie în formă de opunere de rezistenţă pentru a nu fi răsturnat, a produs ruperea aeronavei, începând cu profundor-partea mobilă a aripei, fuselaj, după care a desprins planurile de motoare şi a căzut”.

• Bilanţul catastrofei, cauzele acesteia şi verdictul dat de comisia de anchetă

Verdictul dat de comisie în ceea ce priveşte vinovatul a fost unul unanim: comandantul aparatului, Nicolae Matei, se face vinovat de producerea accidentului şi de pierderea de vieţi omeneşti. Anchetatorii au considerat că pilotul ar fi îndreptat aeronava spre zona cu turbulenţe atmosferice, deşi turnul de control de la Deva i-ar fi recomandat pilotului să evite acest traseu. Bilanţul catastrofei a fost cutremurător: 32 de morţi şi pagube totale în valoare de aproape 2.5 milioane de lei. În noaptea de 9/10 octombrie, autorităţile au găsit la locul tragediei, în zona numită „Pârâul Ţiganului” (în apropierea satului Feţeni) cele 32 de cadavre, care au rămas peste noapte sub paza organelor de miliţie şi a militarilor Ministerului Afacerilor Interne care exercitau paza Uzinei Mecanice Cugir.

În dimineaţa zilei de 10 octombrie s-a dispus coborârea în oraş a persoanelor decedate şi a obiectelor găsite lângă epavă sau care se aflau împrăştiate pe o suprafaţă destul de mare de teren de pe raza localităţii. La Spitalul orăşenesc Cugir a fost amenajată o cameră mortuară, unde au fost depuse corpurile celor 32 de persoane care şi-au pierdut viaţa. Truprile decedaţilor au fost aşezate apoi în sicrie şi transportate la Timişoara pentru a fi preluate de familii spre a fi înhumate. După un timp, o mare parte din rămăşiţele aeronavei au fost ridicate şi predate unei întreprinderi de colectare a metalelor din Hunedoara. Anchetatorii vorbesc în raport şi despre alte motive care au condus la catastrofă: una dintre cauze ar fi fost faptul că aparatura de la Centrul de Dirijare a Zborurilor Băneasa era destul de învechită, fapt ce a făcut ca piloţii să primească date meteorologice eronate, în realitate vremea nefiind prielnică din cauza furtunii şi a descărcărilor electrice care au afectat, după cum s-a văzut, condiţiile de zbor.

Asta presupune că Aeroportul Timi­şoara ar fi trebuit să primească un ordin care să interzică decolarea în astfel de condiţii a avionului şi să fie ţinut la sol până la ameliorarea vremii. Tot acelaşi raport mai arată că greutatea avionului a fost schimbată cu cea a aparatului IL- 14 P german care era mai uşor cu 260 kg decât avionul care a zburat în acea seară. Totodată, nici echipajul şi nici pasagerii n-au purtat centurile de siguranţă care ar fi trebuit să fie folosite în caz de furtună (fapt confirmat după prăbuşirea aeronavei).

• Speculaţii ale localnicilor legate de cauza prăbuşirii avionului

Legat de tragedia din seara de 9 octombrie 1964, există şi unele versiuni ale localnicilor care au urmărit aparatul survolând oraşul Cugir. Unii dintre ei susţin că aeronava traversa localitatea la joasă înălţime, cu un zgomot destul de accentuat, că avea o flacără în partea din spate, în opinia lor provenind probabil de la un trăsnet (având în vedere vremea nefavorabilă) şi că bucăţi din aeronavă, precum şi un număr mare de obiecte personale printre care şi îmbrăcăminte, încălţăminte, valize, cădeau din avion deasupra oraşului. Există voci care afirmă cum că se observa clar cum se încerca evitarea prăbuşirii avionului pe oraş (în special pe spital), pe deasupra căruia avionul zbura şi cum se căuta cu disperare un loc pentru aterizare.

Unele persoane, prezente la locul catastrofei, ne-au relatat că au văzut multe trupuri ale decedaţilor dezbrăcate, de parcă cineva le-ar fi sugerat să se debaraseze de îmbrăcăminte pentru ca hainele purtate să nu li se aprindă. Contrar acestor supoziţii ale localnicilor, anchetatorii susţin că pe resturile aeronavei găsite la faţa locului nu s-au găsit urme de foc care să provină de la vreun contact al avionului cu un trăsnet şi că pe fuselajul avionului nu s-a găsit nicio urmă a existenţei incendiului la bordul avionului.

Atunci, de unde flacăra pe care au observat-o localnicii când avionul survola oraşul, dar şi după ce acesta s-a prăbuşit, având în vedere că cei cu care am discutat spun că avionul se vedea arzând, tocmai din cartierul Cindeni, adică de la peste 3 kilometri distanţă de locul tragediei?! Mai există şi un fapt pe care l-am aflat de la autorităţile locale care deţineau funcţii la acea vreme, cum că persoane fără frică de lege şi de Dumnezeu şi-au însuşit obiecte (bijuterii) aparţinând unor persoane care au decedat în accident.

Chiar dacă au plătit în faţa legii pentru faptele lor, rămâne să răspundă şi în faţa lui Dumnezeu pentru atitudinea lor, într-un asemenea moment. La o jumătate de secol de la tragedie, rămân întrebări care n-au fost elucidate nici până în prezent, valabil fiind doar raportul comisiei de anchetă întocmit la acea vreme, când niciun accident aviatic nu era făcut public, nefiind permis să „transpire” ceva, care să aducă atingere tehnicii în domeniu, aparţinând „marelui prieten” de la Răsărit.

 Constantin PREDESCU


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Publicitate
Click pentru a comenta

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Vineri începe cea de-a XVII-a ediție a Festivalului Cetăților Dacice. Vezi programul

cugirinfo.ro

Publicat

în

Ajunsă la ediția a XVII-a, sărbătoarea care transformă an de an locațiile de desfǎşurare într-o poartă vie spre Antichitate, Festivalul Cetăților Dacice, reușește, și în acest sezon, să propună publicului mai mult decât un simplu festival de reenactment: o veritabilă frescă vie, o călătorie culturală și spirituală în lumea fascinantă a dacilor și romanilor, cu tot ce avea mai autentic această civilizație a marginilor de imperiu.

Organizat de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba şi Primăria Orașului Cugir, festivalul este o manifestare complexă, structurată pe conferințe, expoziții, demonstrații de luptă, meșteșuguri, gastronomie, dans, muzică tradițională și competiții antice, adresate tuturor vârstelor și nivelurilor de curiozitate culturală.

Debutul ediției este rezervat, cum se cuvine, dialogului științific. Aurel Rustoiu și Claudiu Purdea oferă, prin conferințele lor, perspective vii asupra patrimoniului dacic din Munții Șureanu și asupra pericolelor contemporane ce amenință vestigiile antice. Expoziția dedicată momântului prințului dac de la Cugir vine să întărească rolul acestui festival ca formator de conștiință patrimonială, aducând în fața publicului descoperiri care transced simpla valoare istorică.

Seara, pe aleea pietonală, preambulul bătăliei dintre daci și romani animă orașul, deschizând seria spectacolelor de reenactment cu participarea Cimpoierilor din Transilvania și a trupelor istorice, în acorduri de cimpoi, scuturi încleștate și replici de săbii, totul în ton cu atmosfera ancestrală.

De departe cea mai densă zi a festivalului, sâmbăta debutează cu concursuri dedicate copiilor, continuând apoi cu ceremonia de deschidere a taberei militare și meșteșugărești. Această parte rămâne, an de an, inima autentică a festivalului, unde publicul poate experimenta interactiv ateliere de fierărie, pielărie, ceramică, metaloplastie, monetărie, țesătorie și chiar gastronomie antică, într-o formulă educativă și participativă de excepție.

Prezentările trupelor de reenactment (Garda Apulum, Terra Dacica Aeterna, Historia Renascita, Ludus Dacicus, etc.) fac deliciul vizitatorilor, iar demonstrațiile de luptă, dansurile antice ale Nimfelor Dace și momentele de teatru istoric creează un cadru ceremonial în care istoria devine spectacol, iar spectacolul, lecție vie.

Seara culminează cu Bătălia pentru Dacia, momentul cel mai așteptat de public, în care toate trupele de reconstituire se întâlnesc într-un spectacol de luptă impresionant, urmat de Rugul lui Zamolxis — ritualul care dă sens metafizic întregului eveniment, evocând sacrificiul simbolic al preotului trimis către zei.

În noaptea care încheie ziua de sâmbătă, Draco Festival aduce sunetul arhaic al Cimpoierilor din Transilvania într-un concert special, iar DJ John Way închide programul cu o infuzie de vibe contemporan peste rădăcini arhaice, confirmând elasticitatea culturală a festivalului.

Dacă ziua de duminică începe cu DEcathlonul Dacic, o competiție spectaculoasă, unde publicul este invitat să admire probe inspirate din ritualurile și pregătirile de luptă ale strămoșilor, finalul ediției este încredințat folclorului.

Spectacolul folcloric reunește ansambluri consacrate precum „Câmpul Pâinii”, „Doina Aiudului”, „Doina Șibotului”, alături de voci îndrăgite ca Mariana Anghel, Mirela Mănescu, Cosmina Mateș, Ana Berindei, Alin Joldeș și grupul instrumental „Dor”, oferind un tablou muzical care leagă moștenirea precreștină de zestrea folclorică modernă.

Festivalul Cetăților Dacice 2025 este un fenomen cultural complex, care îmbină cercetarea arheologică, pedagogia culturală, performanța artistică și emoția colectivă, în cel mai autentic spațiu posibil: în cetățile reale și imaginare ale dacilor.

Este un festival care educă fără să predea, fascinează fără să artificializeze și oferă, în fiecare an, o lecție de identitate, asumare culturală și bucurie a apartenenței, se arată într-un comunicat de presă.

• Programul celei de-a XVII-a ediții a Festivalului Cetăților Dacice:

VINERI, 20 iunie 2025

16:00 Dacii de ieri și povestea patrimoniului arheologic de astăzi în două conferințe
Aurel Rustoiu, Cetatea și cimitirul dacic de la Cugir. Arheologie și istorie
Claudiu Purdea, De la furt la piața internațională de artefacte. Braconarea patrimoniului arheologic din Munții Șureanu
Centrul Cultural Cugir
Expoziția
Mormântul prințului dac de la Cugir. Repere arheologice și istorice
Centrul Cultural Cugir

21:00 – Preambulul bătăliei dintre daci şi romani – cu implicarea Cimpoierilor din Transilvania şi a trupelor de reconstituire istorică din festival
Aleea pietonală din centrul oraşului Cugir

SÂMBĂTĂ, 21 iunie 2025

09:00 – Concurs de istorie pentru copii „Pui de dac”; Pentatlonul dacic al copiilor
Participă: şcoli din localităţile Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu, Săsciori
Parcul Stadion, Cugir

11.00 – VIRTUTE ET LABORE. Ceremonia oficială de deschidere, inaugurarea taberei militare şi meşteşugăreşti, prezentarea trupelor de reconstituire istorică antică şi a atelierelor interactive de reenactment
fierărie
metaloplastie
officina scriptoria
de Re culinaria
prelucrarea lemnului
pielărie
ceramică
pirogravură în lemn
monetărie
țesătorie
machete
antrenamente de luptă
jocuri antice
atelier musical cu Cimpoierii din Transilvania
miscellanea
Participă: Garda Apulum – Alba Iulia, Terra Dacica Aeterna – Cluj-Napoca; Omnis Barbaria – Baia Mare; Historia Renascita – Pitești; Veteres Milites – Sibiu; Sagittarii Getici din Apus; Nimfele Dace – Zalău; Dacii Singidavei – Cugir; Legio Dacica – Alba Iulia; Cimpoierii din Transilvania
Stadionul Parc, Cugir

16:00 – Ziua Feteştilor Româneşti – prezentare soiuri autohtone de vin
Stadionul Parc, Cugir

17:00 – Trimisele Terpsihorei. Dansuri antice – Nimfele dace şi Ielele Singidavei
Stadionul Parc, Cugir

18:00 – Sub veghea lui Zalmoxis. Prezentarea triburilor dacice și aliaților lor Pedestraşi şi Călăreţi
Stadionul Parc, Cugir

18:30 – Ocrotiți de Marte. Salutul legiunilor romane și demonstrații de tehnică militară romană
Stadionul Parc, Cugir

19:00 – Sub semnul lui Nemesis. Jocuri de gladiatori – Ludus Ursus Nigrus, Ludus Apulensis şi Ludus Dacicus
Stadionul Parc, Cugir

20:00 – Bătălia pentru Dacia cu implicarea tuturor trupelor de reconstituire istorică din festival
Stadionul Parc, Cugir

20:45 – „Chemarea focului” – Rugul lui Zalmoxis
Stadionul Parc, Cugir

21:00 – DRACO FESTIVAL Concert extraordinar Cimpoierii din Transilvania
Stadionul Parc, Cugir

22.00 – DJ John Way – Citadel Vibes, show de muzică electronică
Stadionul Parc, Cugir

DUMINICĂ, 22 iunie 2025

15:30 – DECATHLONUL DACIC
Ielele Singidavei
Stadionul Parc, Cugir
Arcul viteazului (tir cu arcul)
Rapid şi puternic (transport 25 kg de nisip)
Suliţaşul Cetăţii (aruncarea suliţei la distanţă)
Cel mai iute de picior (ştafetă, alergare cu butucul)
Braţul de fier (skandenberg)
Să ne unim forţele (tras cu frânghia)
Luptătorul dac (luptă pe butuci)
Voinicul din Cetate (aruncarea bolovanului)
Îndemânare şi curaj (căţăratul pe catarg)
Cărăuşii Cetăţii (transport apă)

19:00 – Spectacol folcloric
Ansamblul Folcloric „Câmpul Pâinii” din Vinerea
Ansamblul Folcloric „Doina Aiudului” din Aiud
Ansamblul Folcloric „Doina Şibotului” din Şibot
Mariana Anghel
Mirela Mănescu
Cosmina Mateș
Ana Berindei
Alin Joldeş și Grupul instrumental „DOR”
Stadionul Parc, Cugir


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Chartare Interact Club Cugir – tineri voluntari dedicați comunității

cugirinfo.ro

Publicat

în

Recent, într-un cadru festiv, a avut loc ceremonia de chartare a Interact Club Cugir, club format din tineri cu dorința de a se implica activ în sprijinul comunității locale cugirene.

Clubul funcționează sub aripa ,,Rotary Club Cugir Anima Mundi”, iar chartarea marchează începutul oficial al activităților de voluntariat ale acestui grup energic și implicat.

Evenimentul a fost onorat de prezența Guvernatorului Districtului Rotary 2241 – Mihaela Vlad, precum și a unor lideri rotarieni cu experiență – Ovidiu Coș și Florin Mărginean (Past District Governors), Anca Mănescu (Secretar Districtual) și Lucian Docea (Asistent Districtual).

Au fost prezenți și reprezentanți ai cluburilor Rotary și Interact din Alba Iulia, Sebeș, Aiud, Hațeg și Deva, Câmpia Turzii, subliniind sprijinul larg al comunității rotariene. Și bineînțeles, n-au lipsit de la eveniment, cluburile Interact din: Hateg (club naș), Alba Iulia, Sebeș și Deva.

„Chartarea clubului Interact Cugir este o dovadă că spiritul voluntariatului este viu în rândul tinerilor și că schimbarea începe prin implicare, prietenie și valori comune”, ne-a declarat Dorina Satmari de la Rotary Club Cugir Anima Mundi

 

Constantin PREDESCU


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Bărbat de 54 de ani din Cugir cercetat de polițiști, după ce a fost depistat conducând băut pe strada Rozelor

cugirinfo.ro

Publicat

în

În noaptea de 16/17 iunie 2025, polițiștii din Cugir au oprit, pentru control, pe strada Rozelor din orașul Cugir, un autoturism condus de un bărbat, în vârstă de 54 de ani, din Cugir.

Bărbatul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând valoarea de 0,76 mg/litru alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital, în vederea stabilirii alcoolemiei.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir